O POEZIE SUPERBA!
Copil frumos!
Copil frumos, te-a? ?ine-ascuns
în locul unde n-au patruns
nici rautatea, nici mânia,
în locul unde e stapâna bucuria.
?i ?i-a? pastra des?elenita
gradina vie?ii, ?i-nflorita,
ca un surâs sa fie fiecare floare,
pe chipul tau sa râda lumina de la soare.
?i ?i-a? a?terne dragoste în cale,
din suflet a? lasa sa scuture petale,
ca sa nu sim?i nici pietre ascu?ite ?i nici spini,
sa nu te ratace?ti prin maracini.
Vise înalte ?i-a? pazi în palma,
iar zborurilor tale le-a? ?ine vremea calma,
?i timpul l-a? supune ?i l-a? îmblânzi,
l-a? pune în clepsidra ?i ?i l-a? darui.
Dar nu ?tiu cum sa fac acestea toate,
nu era scris în nicio carte,
?i nu cred ca a fost vreun în?elept
care ?tia ceva ?i a pastrat secret.
?i-atunci tot ce ramâne e sa î?i dau pove?e,
sa te înva? ca lumea are multe fe?e,
sa î?i arat cum sufletul se o?ele?te,
dar dragostea din el e cea care te cre?te.
Sa-?i spun ca din durere iei putere,
ca pentru a cladi un vis de multe ori se cere
sa la?i buca?i de suflet sa se sfâ?ie din tine;
dar sa nu-?i para rau când tot ce faci e bine!
Sa nu ui?i idealuri chiar daca ?i se pare
ca s-au pierdut cândva în neagra departare!
Oricât de întuneric, mai sunt câteva stele;
sa cau?i mereu zborul ?i sa ajungi la ele!
De cazi, sa te ridici mai sus
?i sa rasari chiar daca soarele-a apus!
Daca pierzi astazi, po?i învinge mâine;
sa nu-?i vinzi inima pe-un col? de pâine!
Sa nu ui?i niciodata sa fii bun ?i drept,
sa nu te pleci, dar sa fii în?elept!
?i vie?ii sa-i surâzi, sa ?tii cum sa te bucuri
de împliniri înalte ?i de marunte lucruri!
Iar la sfâr?it, când scazi ?i când aduni,
când timpul ce-?i ramâne e cât sa-l ?ii în pumni,
sa-?i fie gândul lini?tit ?i inima senina
ca ai trait frumos ?i via?a ?i-a fost plina.
Autoare: Carmen Pricop
Comentarii