ANUNȚ IMPORTANT: Ne mutăm în casă nouă!
CITESTE AICI
Este prima data cand scriem, cam tarziu avand in vedere ca azi am incheiat cu succes 31 saptamani. Azi a fost zi prima zi cand m-am simtit rau cu adevarat. Am mers sa facem cumparaturi si am simtit deodata ca mi se taie picioarele . Am venit repede acasa cu un taxi , am verificat tensiunea si totul pare ok. Am facut multe scenarii, poate e glicemia scazuta, poate un atac de panica , am acuzat chiar si deochiul desi nu prea cred in chestii de genul. Pana la urma cred ca sunt obosita, bebe e mare si eu am o obsesie in ce priveste curatenia, capatata in timpul sarcinii. Smotrul zilnic a contribuit la starea de oboseala cu siguranta. Tot azi am promis ca voi sta in pat muuuuuuuuult si voi face doar o plimbare usoara in fiecare seara pe racoare. Faptul ca scriu aici e posibil sa ma ajute in tinerea promisiunii si sa reusesc sa ignor firele de praf :).
Inceputul sarcinii a fost ciudat. Cu o fetita mare de aproape 12 ani , ma gandeam ca urmatorul mare eveniment din viata mea va fi intrarea ei la facultate, in niciun caz venirea pe lume a unui alt copil. Am ignorat chiar si intarzierea menstruatiei crezand ca e o dereglare hormonala. Dar dupa 10 zile de intarziere cand am facut testul de sarcina am realizat ca sunt insarcinata si am intrat in panica. Panica deoarece la aprox 15 zile de la ultima menstruatie facusem un Tomograf la rinichi. Am mers la primul cabinet gasit deschis in acea zi de sambata. Dupa confirmarea sarcinii mi s-a spus " doamna 99% nu puteti pastra sarcina, din cauza ct-ului, nu va fi normal copilul" si ca sa fie tabloul complet " pacat doamna ca e o sarcina bine prinsa si sanatoasa". Si acum imi rasuna acele vorbe in urechi !
Tati astepta si era asa fericit incat atunci cand i-am spus ca medicul a indicat avortul n-a mai vorbit cu mine vreo 2 zile , dar l-am surprins de vreo 2 ori pupand burtica in timp ce credea ca dorm.
Aveam o decizie greu de luat. Am programat avortul intr-o miercuri gandindu-ma doar ca am facut un tomograf si asta e , nu se poate nu se poate. `Am inceput sa ma documentez. Am citit ca radiatiile sunt mici si ca in primele 3-4 saptamani se aplica regula totul sau nimic. Am contactat clinica din Turcia unde facusem CT si mi-au spus ca au reanalizat filmul si nu se vede nimic in uter , deci nu era implantat in timpul CT-ului. Ma lungeeeeeesc , dar retraiesc parca durerea de atunci.
M-am dus la programarea chiuretajului , la medicul minunat cu care nascusem fetita . I-am spus " eu nu vreau sa fac avort, doar ca mi s-a recomandat de catre un alt medic ....etc. Mi-a spus asa " eu nu sunt Dumnezeu , nu pot da garantii , pot doar sa va spun ca riscuri sunt in ORICE sarcina si urmarind totul indeaproape putem afla eventualele probleme din timp si putem lua masuri in cunostinta de cauza" . Doamne , l-am strans in brate . Ma gandeam ca am fost asa de lasa.......un singur lucru stiam sigur , imi iubeam copilasul. Si timpul a trecut , sarcina a decurs fara probleme exceptand varsaturile pe care le avem si acum in fiecare dimineata :(. Pentru morfologii am mers la Iasi la un profesor exceptional si toate erau bune si la locul lor de fiecare data. Si-uite asa a aflat mami ca va avea un puiut scump si carliontat :) , baietel si toata lumea il asteapta mai ceva decat pe bebelusul regal :).
Atat pentru azi. Ne mai amintim sigur ceva pana maine :)
Comentarii