Lectiile si intrebarile unei glume proaste pe Facebook

Ce este Facebook pana la urma? Hmmm, raspunsul la aceasta intrebare este variat - in functie de grupul caruia ii este adresat. O vitrina pentru curiosi, un loc bombardat de necesitatile altora de a-si etala viata? O carte de vizita pentru angajatori dar si pentru altii, ograda cu glume proaste  ... pe scurt, pentru mine, o mama subiectiva: un borcan. 

Ei bine, o categorie aparte caruia adresez intrebarea este cea a mamelor ai caror copii/adolescenti presteaza liber pe FB. Raspunsul meu este simplu: am cont pe FB doar pentru a putea observa dinamica copilului meu in retea. Interactiuni cu prietenii, poze cu colegii de clasa, intentii eventuale de hartuire a colegilor de care vreau sa stiu si tot felul de curiozitati mici si nevinovata de mama.

Ei bine, da, FB are pana la urma importanta pe care tu singur o acorzi - de la mic la imens si despre acest lucru este acesta intamplare care ar putea sa se intample oricarei mame care survoleaza FB - ul.

Ei bine, aseara, survolam distanta postarile prietenilor - si ca intotdeauna, printre multe postari ne-relevante si exhibitioniste (ceea ce imi aduce de fiecare data dorinta de a elimina unii prieteni ...) vad o postare simpla a baiatului meu, aflat in acel moment la un prieten in vizita. Casc ochii si mai bine pentru a fi sigura ca nu e o iluzie optica... Postarea - mai veche de 30 de minute spunea sec: Trebuie sa recunosc, sunt gay ...

Ei bine, intr-un astfel de moment, ca mama, esti socata, perplexa si te incearca un sentiment incert de tristete. Intre timp remarc ca unii deja iau un serios postarea si dau like ... Oameni adulti, niste profesori (huh de ce sunt totusi prieteni FB cu copilul meu???)...

Ei bine in acele momente am cateva flash-uri despre anume texte politic corecte despre homosexualitate - la urma urmei si acest lucru se poate intampla unei mame, si e nevoie de tact. Pfff ... apoi iti pui brusc intrebarea: si totusi cum nu am reusit sa observ acest lucru la copilul meu? Si totusi ... ce naiba?

Apoi urmeaza partea doua a revoltei interioare, mult mai dureroase care se transforma incet incet in amaraciune: Daca ajungi sa simti nevoia sa scrii pe FB de ce nu mi-a spus copilul acest lucru? Unde am gresit eu ca mama, in acest proces educational? Cat de naiv poti fi a lansa bombastic aceasta descoperite in fata 'prietenilor' FB ... in numar mult prea mar e....in jur de 280. Mult prea multi ...

Ei bine, lipsa de comunicare si fulgerul acesta din senin ma face sa realizez ca ma simt ranita in calitatea mea de mama pentru ca iata - aflu ceva care imi pune grav la indoiala calitatile mele educationale de parinte, cu alte cuvinte - nu comunicam eficient, nu ? Iar eu credeam exact inversul.

Tensiunea mea creste ... si il sun pe tatal lui Andrei - in drum spre casa colegului lui Andrei pentru a-l aduce acasa. Ii spun ce am citit si recunoaste ca este socat. Imi iau inima in dinti si il sun si pe baiatul meu... 'Ce s-a intamplat Andrei? De ce ai postat pe FB acel lucru? Nu trebuia sa discutam mai intai?

Andrei imi raspunde vesel: hei mama, e o gluma - Daniel (prietenul) mi-a luat telefonul si a postat pe FB in locul meu...

Cee? CUm asa? Telefonul tau are o cheie de acces (niste numere) - Da, mama, insa toti prietenii ne cunoastem intre noi cheia de acces a telefonului ...si ne facem glume de acest gen, se intampla la toti ... toti prietenii mei au parte de acest gen de glume.

Inchid buimaca telefonul si cad intr-un nou proces de constiinta cu mine insami. Ma gandesc serios la naivitatea copilului meu. E clar ca nu intelege nimic despre privacy in acest borcan dar si ce implicatii poate avea aceasta neglijenta.

Cat de naiv poti fi pentru a te lasa expus glumelor de proasta calitate ... si unde este totusi greseala mea? Poate e insasi faptul ca nu l-am invatat ca orice gluma este interpretata diferit de cei care o vad... poate faptul ca nu i-am spus sufiecient de serios cat de malefic este acest FB si cat de mult poate rani. Si ca ... da, vitrina este deschisa curiosilor de tot felul. Jubilantilor, haters-ilor, celor fara umor, celor de o alta varsta si alt univers ...

Si apoi, daca urmeaza altfel de glume proaste? Daca urmatoarea postare glumap-proasta este ca pleaca in lume, ca se drogheaza sau se arunca de pe un bloc? Socant nu-i asa? E clar ce poate face o gluma proasta cu o mama care survoleaza FBul? Poti muti de inima ...

Andrei ajunge acasa si sterge postarea. Desigur, are parte de o lectie. O lectie dura despre ce furtuni poate starni o gluma proasta. Despre importanta privacy-ului.

Am vrut sa scriu despre aceste intrebari si lectii din furtuna intr-un borcan de apa, populat de piranya.

Morala pentru orice parinte:

- Invatati copilul ca smartfonul trebuie protejat

- invatati-va copilul ca lumea este altfel decat cea ideala.

- Orice postare pe FB poate insemna altceva pentru fiecare.

- Nu scapa din ochi pestii piranya .... ei sunt peste tot.