Scrisoare catre vacanta mea de vara

Draga vacanta de vara,

Te numesc asa: vacanta de vara si asa iti tot voi spune. Chiar daca esti de fapt un soi de concediu pentru ca ... scoala, liceul si facultatea sunt deja in urma mea, colorate de un praf auriu de amintiri - de densitatea valului de praf saharian care s-a abatut de curand spre insula in care locuiesc. O insula? Da... fiecare are insula lui.

Iar acum... pentru ca tocmai te-ai sfarsit, iti voi scrie o scrisoare de dor. Asa, un fel de remember scris, ca unei prietene...

Dupa cum stii, draga vacanta de vara, ai plecat deja. Parca mai tiptil decat cum ai venit. Pentru ca ai venit cu cirese, cu albastru limpede de mare, cu fragi si miros de brazi romanesti si te-ai evaporat ca un abur deasupa Mediteranei. Parca prea repede.

Si cat de mult astept, in fiecare an, draga vacanta de vara, sa ajung la munte. La muntele copilariei mele. De acolo, de sub muntele acela moroconos, Raraul, incepe de fiecare data acel sentment unic e vacanta. Care imi aduce aminte si de restantele verii ... din studentie...dar si de cele mai apropiate intamplari. Oarecum tipice. O rutina a unui timp care curge altfel...pentru ca timpul are alte legi. Si apartine unor alte game de sentimente. Cand mama ma primeste cu gratare, cu salate de vinete. cu vin rece scos din pivnita unde ma astepta din toamna trecuta si cu celebrele ei supe de rosii. Picante.

Iar intalnirea mea cu cu muntii este intodeauna sentimentala poate si pentru faptul ca nu pot sa imi imaginez o vacanta de vara fara un orizont unalt si acoperit de paduri de brazi. Si de zborul ulilor.

Acum ca iti scriu de departe, draga vacanta de vara, as vrea sa iti multumesc pentru cateva lucruri pe care simt ca trebuie sa le memorez odata cu tine.

Iti multumesc asadar draga vacanta de vara:

- Pentru zambetul unic fericito-nostalgic dar de vara al mamei imbracata in capotul ei cu flori, mereu in graba si mereu ingriorata ca nu am mancat destul
- Pentru ca mi-ai dat ocazia sa il cunosc pe Sebastian, nepotul meu cu ochi de nu-ma-uita

cu Sebi in brate ...

- Pentru ca ai facut din ziua botezului nepotului meu, una frumoasa si fericita. Si pentru ca am dansat pe niste tocuri care pareau imposibile.
- Pentru ca i-ai oferit baiatului meu ocazia sa gandeasca inalt si cu curaj si mai ales sa creada in el - remarcand oarecum nostalgic ca s-a maturizat ...
- Pentru ca am dansat la o nunta in Bucovina pana mi s-a rupt tocul de la un pantof (acei pantofi anteriori cu toc imposibil de inalt)
- Pentru ca am avut placerea si locul de desfasurare pentru o cercetare haioasa numita: Cel mai bun Mohito din Bucuresti
- Pentru ca am fost la cea mai nespusa si magica intamplare muzicala a Transilvaniei: Festivalul Untold
- Pentru cele mai speciale conferinte de presa si bratara de Press
- Pentru ca ne-a prins Tinnie Tempah cu o gasca de nebuni - dansand pe masa, chiar pe muzica lui, de pe telefon
- Pentru ca m-am indragostit de Armin van Buren si de muzica EDM
- Dar parca tot Avicii mi-a dat cele mai mari emotii
- Pentru acel 'hard work beats talent'- stie Aaron Chupa la ce ma refer
- Pentru luxul de a-mi dedica timp pentru oameni speciali
- Pentru ca am intalnit niste oameni minunati la Cluj
- Pentru zilele pe care mi le-ai rezervat in Olanda unde marea ne astepta calma dar putin gri de emotie
- Pentru grozavul Proseco descoperit intr-un orasel olandez
- Pentru faptul ca am fost fericita
- pentru miile de pasi inregistrati pe bratara mea magica
- Pentru muzica ...
- Pentru ca m-ai facut sa visez
- Si pentru ca am invatat ca

Where there's a will, there's a way, kind of beautiful
And every night has its day, so magical
And if there's love in this life, there's no obstacle
That can't be defeated

For every tyrant a tear for the vulnerable
In every lost soul the bones of a miracle
For every dreamer a dream we're unstoppable
With something to believe in.