Seara Biutiful in Centrul Vechi

Aseara am ajuns in Centrul Vechi al Bucurestiului ... si ne-am plimbat o vreme pe stradutele care gem de mese si lume pestrita. O colectie care nu se grabeste si care compune un public interesant.

Familii de romani diasporezi care se plimba usor mirati pe stradutele intesate de restaurante si prezinta "marile "realizari ale epocii postcomuniste copiilor, turisti straini derutati care reusesc in sfarsit sa puna Bucuresti-ul pe harta Europei, tineri corporatisiti raoganti care sorb plicitisiti dintr-un pai ancorat intr-o limonada imensa, in timp ce si verifica smartfonul o data la 4 minute, fete frumoase cu priviri foarte indraznete si nelispsitii pesti care inregistreaza orice miscare ...Alaturi de alcolicii care dorm pe la colturi si nu stiu exact in ce zi a saptamanii se afla ...si niste caini obezi si inofensivi cu cip in ureche.

In timpul zilei, un tur sau doua al stradutelor e suficient ...dar cu un ochi obiectiv, nu poti sa nu remarci ca este inca multa mizerie pe strazi si ca miroase prea mult a urina pe la colturi ...

Cand se lasa seara, farmecul locului creste o vreme proportional cu intunericul ...fiecare felinar si lumina ambientala ascunde detaliile insalubre.  Si restul decorului ....Din nefericire, totul pare ne-terminat.

Varietatea restaurantelor este

surprinzatoare ... si, daca in urma cu cativa ani batalia pentru clienti era castigata de resutarantele cu mancare traditionala romaneasca, in care mancai pe saturate mamaliguta cu mici si ciorba de burta ... mai nou, restauratorii din Centrul vechi s-au cosmopolizat.

Poti gasi mancare italiana, arabeasca, turceasca, japoneza - alaturi de bucataria fusion - adica acea bucatarie care combina cam tot ce se poate si care e capcana celui flamand ... Sa mananci pizza la un restaurant romanesc, e o mare greseala, la fel de proasta este vestea ca  meniu poti gasi zeci de pagini cu tot felul de combinatii platou - un platou cu mici si sushi si bruscheta ... 

In fine, cand ai alaturi si niste copii flamanzi si nerabdatori, alegerea in tihna a unui restaurant e bruiata de foamea lor ... dar si de animatoarele care te imbie/agreseaza cu laude despre meniul lor minunat, si care te imping usurel tot mai aproape de o masa pe care o pregatesc in graba pentru tine... Asa am ajuns aseara, cu naivitate - la masa unui restaurant de acest gen - un fusion ne-inspirat de mancare tradtionala romaneasca cu bruschete, pizza, mici, si tagliatele ... restaurantul Zaraza. Pe scurt, mancare proasta si pret mare. De evitat.

Putin mai tarziu am intrat, atrasa de luminile imbietoare ce razbeau din niste candelabre imense pana pe strada, intr-un loc frumos: Biutiful - o cafenea moderna si cosmopolita in care fiecare detaliu de decor este perfect integrat in ambianta inselatoare a unei alte lumi. La Biutitul pierzi brusc, mental (cel putin) locatia - ai putea fi intr-un bar din San Francisco. Iar preturile sunt tot ca acolo, insa macar e Biutiful. Merita.

Mai departe, o posibila completare a unei seri memorabile este barul Mojo, unde se face Karaoke si unde un grup de cantareti amatori  (care dau impresia ca se cunosc si se intalnesc acolo periodic) pot da curaj oricarui incepator sa puna mana pe microfon si sa cante ... La urma urmei, ascultandu-i, e clar ca nu calitatea conteaza ci doar curajul.

Din nefericire, e fum, mult fum si mult fum... daca ai copii cu tine, nu poti decat sa te scandalizezi ca fumatorii nu dau doi lei pe plamanii ne-fumatorilor (de ce am da noi pe ai lor?). Si, e curios de observat ca atat de multi tineri aparent inteligenti (care or fi aflat de mult ca fumatul e o scara rapida catre groapa vesniciei ) indoapa tigara dupa tigara in gura, de parca ar fi ultima seara inainte de sosirea unui asteroid.

Tarziu in segmentul serii, mai facem un rond si trecem din nou in revista terasele unde se fumeaza si mai toi. Iar fetele sunt tot mai machiate. La o straduta mai departe, te intampina un alt microcosmos: atmosfera interesanta de la Hanul lui Manuc. In interiorul

curtii, un mic taraf canta impecabil un cantec vechi romanesc si in vraja serii, spectacolul este cu adevarat frumos. Ah, aici ar fi trebuit sa mancam... dar ramane pe alta data. A fost o seara Biutiful.