Dragă bebe,
Ieri nu ți-am mai scris că nu am fost prea bine. Acum e dimineață... exceptând faptul că strănut în continuu, sunt mult mai bine. Sunt la ai mei... și are grijă mami de mine ca în copilărie. Nu știu cum se face că mereu când e mami prin preajmă parcă dispare orice fel de durere, grijă, problemă... e o chestiune maternă, o conexiune... simt că dragostea ei mă protejează, mă ocrotește... mă ferește de orice fel de îngrijorare. Ea stă ca un scut între mine și orice problemă. Cred că este o chestiune generală a relației dintre mamă și copil. Mi-aș dori să se formeze și între noi doi/două așa ceva. Să te simți bine acasă.... și să vrei să vii la mine ori de câte ori ai nevoie să alungi „monștrii din dulap”.
În orice caz, am fost ieri de am prelungit medicalul la o altă doctoriță. Simpatică, în ciuda lucrurilor pe care le auzisem despre ea. Chiar s-a purtat frumos cu mine. Mi-a dat și sfaturi pentru răceală, cum să o depășesc. E drept, m-a pus mami la spălături pe nas și inhalații... mai rău decât speram. Dar am și eliminat mult puroi și praf, cheaguri de sânge încât chiar mă simt mai ușoară (respirator vorbesc).
De dimineață m-am trezit puțin panicată că poate ai pățit ceva că azinoapte nu am simțit nevoia să urinez decât o dată, și nici atunci cu „musai”, iar la prima oră m-am trezit cu opusul stării mele generale (care era constipația). Așa că m-am trezit cu noaptea în cap, am aerisit, am făcut ce era de făcut și m-am montat pe laptop să văd cât de periculoasă poate fi o răceală în sarcină. Acum sunt liniștită. Am înțeles că după 12 săptămâni nu mai e problemă, cu atât mai mult cu cât la mine nu este o gripă sau răceală generală...este doar o afecțiune respiratorie. Nu am probleme cu nimic, decât cu tot ce ține de căile respiratorii. Acum sper să fie adevărat, tu să fii bine, să crești mare și în iarnă să ieși afară să te țin în brațe! Suntem toți atât de nerăbdători.
PS: Ieri am venit aici și l-am lăsat pe tati tău acasă. Îți spun un secret... mi-e dor de el.
Te pupăcesc!
Comentarii