daca avem prima ecografie, primul zambet, prima aniversare, uite ca a venit momentul pentru prima nunta in care particip cu mandra de 2 ani jumatate si cu burtica la purtator. daca pe cea mica am dus-o la nani, pe cea din burtica a trebuit sa o las pana mai tarziu. am si dansat, si melodii lente si o hora (in limita puterilor si fara sa topai) si apoi m-am relaxat pe scaun pana la 2 noaptea.
ce mi-a placut: faptul ca i-am putut explica fetei despre nunta si rochia de mireasa pe care o femeie o va purta, bucuria celor de pe ringul de dans, tinutele alese ale invitatilor. aici am o problema ca m-a cam complexat burtica, in conditiile in care ar trebui sa ma mandresc cu ea... nu am luat multe kg, nu aratam ca o balena, insa tot aveam o urma de regret fata de marimile de fotomodel ale domnisoarelor
Comentarii