-
Ziua 4. Am reusit sa dorm de la miezul noptii pana la ora doua. Pe urma, m-a cuprins un dor imens de fetita de acasa si pana la sase dimineata am reusit performanta sa ma uit peste toate videoclipurile din telefon in care apare. La sase mi-a fost adusa bebelusa de la fototerapie si ne-am putut rasfata cu alaptatul si confortul de la mami de pe piept. Era fericita. Zambea in somn. Eram si eu fericita. Pe la ora 11, surpriza, vizita de la Neonatologie. Fetita e bine, reveniti duminica sa verificam valoarea bilirubinei. Acum, cerceii de pus in urechi si hainele pentru externare. Nu mai plec vineri? Perfect. Chiar ma cuprinsese dorul de copilul numarul unu. Tata si domnisoara mea de trei anisori m-au asteptat la receptie. Doamna infirmiera mi-a dus bagajele si pachetul primit in maternitate pana la el. Nu am cuvinte sa descriu reactia fiicei mele la vederea bebelusului. Atata incantare pe chipul ei am mai vazut doar cand a suflat in lumanarea de pe tortul ei cand a implinit doi ani. Atata bucurie in a ma vedea! Doamne, cata sinceritate in privirea ei. E placut sa fii mama. E placut sa te simti iubita.
Ajunse acasa, am implicat-o in tot ce a tinut de bebelus, de la schimbat, imbracat, la spalat si papat. Imi aducea hainele din dressing, scutece din noptiera, ma asista cum alaptam.. La baita s-a rupt filmul, mi-a facut cu mana si a plecat la desene. Pentru ca a vrut, nu pentru ca am ignorat-o. Mi-am propus, pe cat pot, sa o fac sa se simta importanta, cu un rol de surioara mai mare responsabila. Speram sa nu se simta data la o parte, pentru ca de acolo incep geloziile. Vrem sa se simta implicata in cresterea surioarei. Atat cat doreste.
Apropo, surioara i-a adus un cadou, un set de figurine din Gigantozaurul. A fost incantata. S-a jucat cu ele mult timp azi si s-a uitat si la cateva episoade din Gigantozaurul.
A fost o zi reusita pana la urma. E bine sa fiu din nou acasa.
Comentarii