Incarcat in Diverse - #adoptie #bilingvism
680 vizualizariLa ora 9 dimineata ding-dong, suna cineva la poarta. Erau cele 2 doamne de la Directia de Adoptii, au venit in vizita. De la data incredintarii pentru adoptie timp de 3 luni ne vor vizita de cca 3 ori, sa ne vada daca totul este in regula, cum ne descurcam, cum s-a acomodat Martzi cu noua lui familie.
Ei bine, copiii dormeau prea bine, a trebuit sa-i trezesc, doamnele le-au gasit inca in pijamale, luand micul dejun. Atat Martzi cat si Paul erau veseli, s-au comportat de minune: au mancat bine, zambeau, Paul s-a dat in spectacol si si-a aratat abilitatile lingvistice atat in romana cat si in maghiara. Doamnele s-au topit de la ce au vazut.
Apoi ne-au luat la intrebari, despre cum ne simtim, daca chiar il vrem si pe Martzi, despre cum au reactionat prietenii, parintii, rudele fata de noul membru de familie. S-au interesat despre starea lui de sanatate, despre pofta de mancare, despre programul zilnic. Si-au luat notite si au plecat.
Noi in familie vorbim limba maghiara, insa cand l-am adoptat pe Paul, la varsta de 18 luni el intelegea doar romana, iar vocabularul lui avea cca 15 cuvinte. La conversatii mai intai ii vorbeam in romana dupa care repetam si in limba maghiara. S-a prins repede, si peste 2 luni deja intelegea ambele limbi. Acum in maghiara vorbeste deja in propozitii, iar in romana intelege tot, dar de vorbit nu leaga cuvintele in propozitii intregi. Aceeasi metoda dorim sa continuam si cu micutul Martzi.
Este atat de fascinant sa vezi copiii cum descopera regulile gramaticale, despre cum asocieaza cuvintele. La Paul ne-am amuzat foarte mult, la el tot ce se deschidea si se inchidea era "usa". Daca inchideam fermoarul, cartea, el zicea "usa", la fel si cand isi punea mainile impreuna sau le indeparta. Sau pronunta mai greu diferite cuvinte, pentru elicopter zice "epticote".
Comentarii