Bloguri

Jurnal de sarcina

Prima mea naștere! Venirea pe lume a fiului nostru Ianis

  •    Să fii MAMĂ e minunat!.. Să te strige fiul tău prin casă ,,MA-MA” e ceva sublim, inefabil!..

       Îi mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a dăruit un corp și o forță uimitoare pentru a parcurge cu succes toată perioada primei mele sarcini, travaliul și momentul culminant - nașterea fiului meu!

       Am avut o sarcină ușoară: fără grețuri, fără mari dureri, fără îmbolnăviri, chiar și fără pofte speciale. Oricum poftele alimentare mi le satisfăcea soțul fără ca eu să îi cer ceva anume. :) 

       Fiind studentă în anul doi la facultatea de drept, făceam zi de zi naveta pe jos până la universitate și înapoi acasă tot pe jos. De-acasă și până la universitate erau vreo 3 km.  Cred că mersul mult pe jos m-a ajutat să mă mențin în formă chiar și până în ultimile zile de sarcină.

       Travaliul s-a declanșat spontan cu vreo săptămână și ceva înainte de DPN, dar undeva în subconștient îmi dădeam seama că se va apropia mai repede momentul nașterii pentru că bebelușul coborâse deja... Eram singură într-o stație de autobuz când am simțit dintr-odată niște contracții puternice și regulate. Autobuzul nu mai venea, însă a oprit o mașină, erau îngerii mei salvatori care m-au dus la maternitate (Cuza-Vodă Iași). Ulterior am aflat că acei care m-au condus la maternnitate erau și ei studenți la medicină (un cuplu: el și ea). Nu găsisem cuvinte să le mulțumesc! De atunci nu i-am mai văzut,... deși mi-aș fi dorit, pentru ca să le mulțumesc încă o dată că nu m-au lăsat!

       La maternitate am ajuns cu dilatație 4 sau 5 cm, erau dispute între cadrele medicale referitor la internarea mea și, implicit, a copilului, deoarece nu era prezent nici medicul care m-a văzut de câteva ori în sarcină, și... nici nu le-am pus bani în buzunar ca să mă bage-n seamă!.. Până la urmă o d-nă doctor și-a făcut milă de mine și m-a internat. Am fost condusă de către o asistentă direct într-o sală de naștere. În tot acest răstimp încercam (mi se descărcase și tel.)  să îl apelez pe Adry - cel care în câteva zeci de minute urma să devină tătic pentru prima oară!

       Am fost pur și simplu lăsată să zac pe un pat, toți erau grăbiți și nimeni nu se apropia de mine. Iar eu îmi mângâiam bebelușul din burtică care se grăbea să vadă mai repede lumina zilei. Încercam să îi transmit liniște și calm, deși și eu aș fi avut nevoie mai mult de acestea, fiindcă fusesem neliniștită de tot ce era nou pentru mine, dar și de zarva din jur.

       Nu știu prin ce minune a reușit și Adry să ajungă la mine chiar în sala de naștere și chiar înainte să nasc. Prezența lui de scurtă durată mi-a dat o putere imensă, curaj și încrederea că voi reuși. Oricât de mult mi-aș fi dorit  ca tatăl copilului să mă însoțească la naștere și să mă țină de mână, nu mi s-a respectat dorința și a fost dat afară din sala de naștere.

       Am fost poftită apoi de către o asistentă să urc pe masa de naștere exact când aveam o contracție puternică și am rugat să se mai aștepte un pic până când va trece contracția, însă iarăși nu mi s-a respectat dorința și am fost luată aproape cu forța, iar apoi controlată grosolan cu degetele acolo. În acele momente simțeam un discomfort enorm, instinctiv doream să îmi schimb poziția și să mă prind cu mâinile de ceva. Însă iarăși nu am fost lăsată. Contracțiile se intensificau! Au sosit în acea sală de naștere vreo zece persoane, printre care și medicul obstetrician care era de gardă în acea seară și m-a asistat la prima mea naștere. Pentru el eram doar o pacientă care pretinde că are niște drepturi, pentru el eram o simplă ,,mașinărie” care naște și mă trata ca atare. Îmi zicea să nu strig, să nu vorbesc, să nu mă mișc că îl deranjez. Nici măcar cum să respir corect în timpul contracțiilor nu îmi spunea, tehnica respirației fiind foarte importantă în travaliu. 

       Deși nu am cerut acest lucru, am primit perfuzie cu glucoză, oxitocină sintetică și în picior am primit o anestezie cred, care a fost testată forțat (pentru o eventuală alergie) exact pe pupila mea stângă, deși nu cerusem și nu cred că era nevoie, pentru că în timpul travaliului și al expulziei efectiv devenisem o femeie incredibil, inimaginabil, nemăsurat de puternică.

       Eram conștientă, doream să particip activ la procesul nașterii și împingeam cu forță când simțeam o contracție. Pe lângă durerea firească provocată de contracții, d-nul doctor mi-a mai provocat una - epiziotomia - pe motiv că așa se face, așa e conform protocoalelor lor medicale. D-nul doctor și-a dorit mult să grăbească expulzia și a reușit, am născut foarte repede! Mă așteptam să dureze mai mult și simțeam că aveam putere să rezist mai mult. Copilul a plâns! În acel moment am plâns și eu, dar de bucurie,... că am devenit mămică, că am un fiu!..  Imediat după expulzie i s-a tăiat cordonul ombilical și a fost luat de la mamă și pus pe o masă alăturată pentru a îndeplini protocolul. Mie mi-a fost doar arătat când era înfășat deja, dar numai pentru câteva clipe; tot atât l-a văzut și tatăl ... în treacăt pe hol când îl duceau pe micuț în secția neonatologie. 

       Eu însă rămăsesem în sala de naștere, pe masa de naștere... forțat mi s-a tras placenta...

       Dacă atunci când mi s-a făcut incizia de epiziotomie îmi venea să-i tai eu ceva d-lui doctor, păi atunci când a început să mă coase pe viu (fără anestezie locală), îmi venea să-i dau eu pantalonii în jos și să-i cos eu organele lui genitale!  Epiziotomia este o mutilare genitală, o incizie inutilă, urmele căreia și acum le simt. Nu am solicitat epiziotomie, dar mi s-a făcut. Mi-a fost foarte greu ulterior să îmi refac și viața sexuală tot din cauza epiziotomiei.

       Am fost condusă apoi într-un salon, iar copilul, că tot rugam să fie adus lângă mine, mi-a fost adus abia după vreo 7 ore.

       Toate durerile și mai ales abuzurile medicale pe care le-am simțit pe propria piele și care mi-au umbrit un pic bucuria nașterii încerc să le uit și să mă bucur de minunea de îngeraș care atât de mult are nevoie de mine. Și regret mult clipele care mi-au fost abuziv furate, dar îmi trăiesc prezentul!


Comentarii

0 comentarii

Comentarii Publice

Poti sa comentezi si anonim (vezi casuta la final dupa ce scrii mesajul)
 

Mesaje de la acelasi autor

Din aceeasi categorie...

  • Am venit fetita pe lume

    Luni pe 17 la ora 6 am ajuns la spital, de aici au urmat toate procerurile pentru a intra in cezariana. Mi s-a parut o operatie destul de dificila, deoarece aveam stari de voma si nu am putut respira....
  • Am venit fetita pe lume

    Luni pe 17 la ora 6 am ajuns la spital, de aici au urmat toate procerurile pentru a intra in cezariana. Mi s-a parut o operatie destul de dificila, deoarece aveam stari de voma si nu am putut respira....
  • Am venit fetita pe lume

    Luni pe 17 la ora 6 am ajuns la spital, de aici au urmat toate procerurile pentru a intra in cezariana. Mi s-a parut o operatie destul de dificila, deoarece aveam stari de voma si nu am putut respira....
  • A venit bebe

    Buna mămici și la mulți ani . Pe 3 Ianuarie am născut , prin cezariana un băiețel adorabil ! Totul este bine , vorbe este sănătos . Am născut la spitalul din Piatra Neamt , atât medicii cât și asisten...
  • Nasterea 2 - ca in filme - spital privat

    Va povesteam data trecuta ca prima nastere a fost la stat. La cea de-a doua nastere am ales un spital privat. De ce?  - in primul rand ca cel mare sa ma poata vizita cand doreste - sa nu fie lim...
  • Prima mea nastere - spital de stat

    Astazi vreau sa va povestesc prima mea nastere - intr-un spital de stat. De ce? Pentru ca stiu ca sunt multe povesti mai putin fericite despre nasterile la stat si eu chiar cred ca poti avea o nastere...
  • Povesti dupa nastere

    Avand in vedere ca, cu primul bebe am stat 6 ore in travaliu, la nasterea fetitei ma asteptam sa treaca la fel travaliul. Dar acuma am nascut asa repede, nu ma asteptam. Doar 2 ore a durat travaliul s...
  • Am născut

    Am născut!! Am născut o fetița superba de 3,2kg și 52cm. Domne, ca ma topesc! A doua cezariana a fost puțin mai grea… Când am intrat in sala de operație, nu ma mai puteam opri din tremurat, efecti...
  • Am ieșit din izolare

    Doamneeeee!!! Am scăpat!! Am trecut peste virus și peste frica de a naște in izolare! In 28 Octombrie sunt programată la naștere, abia aștept! Încă am rămas cu tuse post-covid iar gustul și miros...
  • Jurnalul de sarcina

    Buna ziua! Vineri noaptea pe la ora 00:00 am început sa am contracții dureroase si am făcut un dus de o ora (asa mi-au recomandat cei de la spital).La ora 3 noaptea am ajuns la spital unde din c...