ANUNȚ IMPORTANT: Ne mutăm în casă nouă!
CITESTE AICI
Si uite ca aproape am ajuns la finalul sacinii... nu-mi vine sa cred! Cand au trecut zilele, saptamanile? Emootiile sunt din ce in ce mai mari. Dar mari! Cateodata ma coplesesc. Abia astept momentul in care te vom cunoaste, dar in acelasi timp imi e greu sa ma despart de perioada asta. Recunosc ca mi-e si teama. Teama de nastere, teama de a te vedea bine. Si plang mult. Ma emotioneaza orice filmulet cu bebelusi mici, ma gandesc daca sunt capabila sa fiu cea mai buna mama pt tine, minunea mea! Mi-e teama dar in acelasi timp nici nu vreau sa fiu prea ajutata de parinti, rude, imi doresc ca eu si tati sa ne implicam 99,99%, daca in exclusivitate nu vom putea, pt ca sunt sigura ca am nevoie si de mici ajutoare. Oare iti va placea lapticul? Vei stii cum sa sugi? Am atatea sute de intrebari si de nelinisti.
Te iubesc mai mult decat orice pe lumea asta, si inca nu te-ai nascut. Iubesc pana si picioarele tale in coaste, trezitul noaptea pt ca tu ai chef de joaca sau nu mai ai loc. Iubesc tot, pt ca stiu ca esti bine in burtica. Stiu ca nu sunt mamica perfecta. Stiu ca fac greseli de alimentatie si nu numai dar mai stiu ca-mi doresc tot ce este mai bun pt tine.
Tu esti ingerul nostru (ca iar ma cearta tati ca-ti spun ca esti numai al meu :) ) si vreau sa stii ca incercam sa-ti oferim tot ce putem noi mai bun, chiar daca deocamdata pe tine nu te intereseaza nici carutul, nici hainutele, nu conteaza firma sau cadita in care iti vom face baita.
Te iubim mai mult decat se poate exprima in cuvinte!
Comentarii