-
Povestea sarcinii mele este un pic diferita fata de cele normale, si totusi des intalnita.
Totul a inceput cand am ajuns de urgenta la spital, cu o colica renala (vreau sa va spun ca ma durea de nu puteam respira). Trecand peste toate testele de sange, urocultura etc. doamnei doctor i se parea ca vezica mea este mult prea umflata decat ar trebui. Saracul bebe, a fost apasat si ras-apasat pana sa isi dea seama cineva de existenta lui. Sincer, nici macar eu nu stiam ca am un bebe in burtica. Intr-un final, s-a dat vestea, gravida in 18 saptamani. Baietel, de marimi normale. Totul ok. Acum trecem la partea mai putin fericita a povestii. "Tati afla despre bebe". M-am despartit de tatal baietelului cand aveam cam 3 saptamani de sarcina (bineinteles, nu stiam de existenta sarcinii). Au trecut inca vreo 3 luni, am aflat de ea, si venise momentul crucial in care trebuia sa pun mana pe telefon si sa-l sun ca sa ii pot da vestea cea mare. "ESTI T?TIC "Poate credeti ca e un gangster periculos ce umbla noaptea pe strazi .. nu, nu,nu... asta se intampla doar in filme. El este genul de om care nu ar deranja nici macar un pai de pe jos, molcom, calm...
Si vine ziua cu pricina.... ziua in care trebuie sa ii arat analizele si sa ii fac calcule matematice de la data cand a fost ultimul meu ciclu menstrual in concordanta cu data de cand ne-am despartit....bla bla bla
De ce spun ca nu a fost o veste prea fericita pentru el? EL CREDEA CA NU E AL LUI. Mnooooo, l-am facut singura.... stateam la parintii lui...unde sa ma duc, ce sa fac ? Oricum, a fost ciudata situatia. Cam atat pe azi. Revin maine cu o alta intamplare din sarcina. Va tuc dulce tare!!!
Comentarii