ANUNȚ IMPORTANT: Ne mutăm în casă nouă!
CITESTE AICI
Incarcat in Jurnal de sarcina - #Sarcina - un miracol
855 vizualizariDragii mei pui,
Ma adresez amandurora, si tie, puiului care vei veni pe lume peste 4 luni jumatate, dar si puiului care acum doarme in pat, langa mine.
Pentru ca sper din toata inima sa cititi impreuna (sau chiar sa citim cu totii) aceste randuri, vreau sa incep cu .... inceputul.
Voi doi nu ati fi venit pe lume daca mami si tati nu s-ar fi cunoscut, iar povestea aceasta merita sa o aflati.
Mami si tati s-au cunoscut pe internet, mami profesoara la un liceu din Bucuresti, iar tati (inginer) la peste 2000 km distanta, in Montreal.
Au vorbit (adesea zi de zi) timp de un an si patru luni, pana cand au inteles amandoi ca nu au alta cale decat sa mearga pe drumul vietii impreuna, mana in mana.
Tati a ales sa vina la mami, in Romania, lasand in urma baiatul din prima casatorie (fratele vostru, mare de-acum), afacerea si toata viata de pana atunci.
Pe 27 ianuarie 2009 am mers sa-l iau de la aeroport (era prima data in viata cand ne vedeam live, exceptand webcam-ul), iar de atunci am fost mereu impreuna.
Dupa o vreme, am realizat ca timpul nu sta in loc si ne-am pus intrebarea: vrem copii?
SIGUR ca da, am raspuns amandoi :)
Si, nu dupa foarte mult timp, surpriza: testul arata doua linii.
Nu am cuvinte sa descriu emotiile incercate atunci, nu exista ceva asemanator, nu exista realizare mai mare decat sa simti ca DAI VIATA.
Pe 10 martie 2010 s-a nascut Mihai Daniel, puiul meu drag si nazdravan, care acum doarme precum un ingeras.
Imi pare rau ca nu am avut inspiratia sa tin si atunci un jurnal de sarcina, oricum nu stiam de existenta acestui site, dar il puteam tine pe calculator, sau pe hartie.
Ma rog .......
Timpul a trecut, Mihai se apropia de 2 ani, cat mi-a spus doctorul ca ar fi bine sa astept pentru o noua sarcina, asa ca ne-am pus din nou intrebarea: mai vrem copii?
SIGUR, dar ..........
Off, au fost atatea framantari in sufletul meu!
Imi doream din toata inima sa mai am macar un bebe, dar eu, mami vostru, am avut o viata care poate fi subiect de roman (poate-l voi scrie intr-o zi): multe incercari, multe operatii, am trecut de trei ori pe langa moarte (cred ca numai menirea de a va aduce pe voi pe lume nu m-a lasat sa trec in nefiinta atunci), inca mai sunt ceva probleme ..... un transplant de os amanat pentru ca am ales sa DAU VIATA inainte de orice, am decis ca operatia mai poate astepta, dar voi doi nu, voi trebuia sa veniti pe lume.
Sincer, mami nu spera vreodata sa traiasca bucuria de a fi MAMA, de aceea voi doi (si cu tati) sunteti darul meu cel mai de pret primit de la viata.
Deci, cand ne-am pus intrebarea daca vrem al doilea bebe, m-am framantat mult, nu stiam daca voi putea face fata, in primul rand fizic, unei noi sarcini, pe urma nu stiam daca voi putea sa va cresc asa cum imi doresc, sa ma pot ocupa de voi cu toata dragostea si atentia pe care le meritati.
Un alt aspect care mi-a dat de gandit a fost faptul ca ma indreptam cu pasi repezi spre 40 de ani, iar eu imi propusesem sa devin mamica inainte de aceasta varsta, ma speria putin gandul ca voi fi o mama "batrana".
Am incercat sa ramanem insarcinati un pic mai devreme, sa pot naste inainte de acest prag, dar Doamne Doamne nu a vrut (El stie mai bine de ce).
In sfarsit, dupa multe, multe framantari, intrebari, ganduri si discutii cu tati, am luat marea decizie: mai vrem un bebe, asa ca mai incercam.
Si, dupa vreo trei luni de incercari si emotii, pe 28 iunie, testul a iesit pozitiv.
Primul drum, ca si la prima sarcina, a fost spre icoana Maicii Domnului de la Namaesti, Arges. Pur si simplu am simtit nevoia imperioasa de a ma pune sub protectia Maicii Domnului si nu era de-ajuns sa ma rog la orice icoana, trebuia sa ajung ACOLO, unde am simtit eu atingerea Ei.
Ca o paranteza, anul trecut, prin octombrie, am pierdut o sarcina la 2 luni, iar eu am simtit ca s-a intamplat pentru ca nu am reusit sa ajung ACOLO, la Ea.
Mi-am promis ca, daca ma ramanem insarcinati, primul drum, inainte de medic, sa fie la Namaesti.
Asadar, am mers la Doamne Doamne, apoi am programat si vizita la ginecolog si ....... iata-ne porniti intr-o noua calatorie :)
Destul pentru acum, mami a obosit si nu vrea sa-si oboseasca si puiutul care sta cuminte in burtica ei.
Si voua va doresc tot ce imi doresc mie: sanatate, iubire, copii sanatosi, frumosi si cuminti