ANUNȚ IMPORTANT: Ne mutăm în casă nouă!
CITESTE AICI
Si dupa mari asteptari a venit si ziua primului consult. Am fost programate la ora 19.00. Am hotarat ca prietena mea va intra prima pentru ca ea va fi prima mamica si eu dupa. Sotii ne-au insotit, dar erau mai agitati decat noi, desi tot faceau glume pe subiect.
Am fost consultata si apoi am mers la eco, unde a fost chemat si sotul. Am auzit bataile inimii si in clipa aia mi-au dat lacrimile. Nu-mi venea sa cred ca se intampla asa ceva, parca visam. Nu cred ca voi putea descrie vreodata ce am simtit in clipa aceea.
Dupa care ni l-a aratat si pe bebe, un punct mic mic in varsta de 8 saptamani. Sotul tot intreba insistent daca nu sunt 2 bebei si doctora tot ii spunea ca sigur nu-s doi. Dupa circa 1 minut iar intreba. Parca era pe repeat.
Pe drum spre casa mi-a spus ca in sinea lui s-a gandit ca i-ar placea sa fie gemeni.
Am primit poze cu bebe si filmuletul in care ii bate inimioara si am plecat fericiti spre casa, urmand sa mai vin peste 2 saptamani pentru un alt eco si analizele de primul trimestru.
Am hotarat impreuna cu sotul sa nu spunem nimanui inca de sarcina, pana la 12 saptamani cand va fi trecut pericolul de avort spontan. Mai ales ca uneori tot aveam mici dureri in partea dreapta. Si desi dr. m-a asigurat ca durerile au reprezentat momentul fixarii lui bebe, eu tot eram un picut nelinistita.
Comentarii