ANUNȚ IMPORTANT: Ne mutăm în casă nouă!
CITESTE AICI
Toata luna ianuarie am lucrat cu drag si spor pentru popor 
De fapt si fara drag si fara spor. Imi tot numaram zilele cand merg in concediu. Cea mai interesanta faza este ca intr-o zi m-am dus la Resurse Umane si am intrebat daca imi dau tot concediul pe anul asta pentru ca eu nu mai vreau sa vin la lucru, iar tipa de acolo, a zambit (e si ea mama la randul ei) si a zis : DA! Atat am asteptat si deja am inceput sa-mi fac planuri. I-am zis si colegei mele de birou, care e cu 2 saptamani de sarcina inaintea mea si a inceput si ea sa-si planifice. Dar ea a fost asa de rapida ca a doua zi deja l-a anuntat pe sef ca nu mai vine din 3 februarie la birou. Sefului parca i-a cazut cerul in cap cand a auzit pentru ca el stia ca DPN-il colegei e undeva prin 15 aprilie, dar se pare ca uitase de prenatal si cu desavarsire uitase de concediul de odihna.
Dupa ce s-a adunat de pe jos a venit sa ma intrebe si pe mine cand imi iau concediu pentru ca ramane fara 2 fete si trebuie sa vada cum acopera deficitul. Who cares? imi venea mie sa-i zic. Sau mai pe romaneste: Dupa mine, potopul. Asa ca i-am zis ca daca, clega isi ia de pe 3 februarie, eu imi iau peste 2 saptamani de atunci.
Dupa care, fetelor, nu stiu cum sa va zic, dar tare mi s-a urat de munca. Dar rau de tot! N-o mai suportam! Acasa mi se parea asa frumos, mai ales ca eu sunt fan stat acasa. Asa ca am inceput sa-mi calculez si eu toate cele si m-am hotarat : imi iau concediu din 3 februarie. A doua zi l-am si anuntat pe sef, dar a palit brusc si s-a scurs de pe scaun cu toti cei aproape 2m ai lui. In fine, i-am zis ca e stabilit si gata, nu mai dau inapoi.
Si ce ma bucur: ca s-a pus ninsoarea. Si cel mai tare imi era frica sa nu cad si sa ma lovesc la burtica. Asa incordata mergeam pe strada pana la tramvai. Iar in tramvai, alta treaba, buluc de oameni si relax, ca nu s-a simtit nimeni never ever sa-mi ofere vreun loc. Romania, of course!
Asa ca am inceput sa numar zilele ca un puscarias, sa-mi aranjez actele, dosarele pentru noua colega si treburi de astea administrative.
Am fost la inca un eco, unde bebe, Alexandru Stefan creste si cica e" frumos conturat si fix cat trebe, nici prea slab, dar nici prea gras. nici prea scund, dar nici prea inalt". Si mi-a zis sa beau mai multe lichide pentru ca lichidul e cam la minim. Aici m-a lovit la punctul slab pentru ca eu iarna nu prea beau lichide, dar toate pt binele lui bebe, asa ca am inceput sa torn apa in cisterna. Mereu sunt cu cana dupa mine
Seara il apuca pe Alex tumbe si nu dorm noaptea decat pe partea stanga, pe dreapta se pare ca nu-i place. Deja avem ritualul nostru zilnic: dupa ce mancam cina, spalam vase, facem curatenie in bucatarie, calcam si aranjam haine pentru mami si tati pentru urmatoarea zi, pregatim patul de somnic in dormitor si canapeaua de relax in camera de zi. Ne schimbam in pijamale, spalam pe dinti, demachiem, dam cu crema antivergeturi pe burtica si apoi ne punem la tv, unde ori ne uitam la diverse seriale, ori punem de pe calculator pe tv. Si cum stau eu asa linistita intinsa pe spate, incepe show-ul: tumbe, giumbuslicuri, batai din picioare. E asa frumos
Comentarii