ANUNȚ IMPORTANT: Ne mutăm în casă nouă!
CITESTE AICI
Si am mers la socri si parinti de sarbatori, adica de Craciun. Cu trenul...mare stres pe capul meu. Trenuri noi, dar prost gandite, extrem de cald si foarte aglomerat ca s-au gandit toti studentii sa plece in ziua aia. In sfarsit, au trecut cu chiu cu vai si cele aproape 4 ore, am ascultat muzica, am citit, am mancat si uite asa am ajuns la destinatie. N-am mai mers cu trenul de cel putin 5 ani. Nicio schimbare, ba chiar mi s-a parut mai rau, s-a renuntat la cusete sa le zic asa pentru niste scaune in care stai ca in autobus, unul in spatele altuia si fata in fata cu altii. Iar pretul biletelor mi s-a parut amuzant de mare.
Apoi, la destinatie a trebuit sa asteptam putin in frig in fata garii ca nu mai erau taxiuri. Prima oprire: la tata, ne-am pupat, imbratisat, salutat, vorbit, lasat bagaje si mers peste strada la socri sa mancam. Am mai stat de vorba si cu ei, ne-am jucat eu si sotul cu nepotelul nostru de 2 ani si am mers sa dormim ca eram obosita. Sotul s-a mai uitat la televizor, iar eu nu imi gaseam deloc locul in pat. Canapeaua mi se parea prea mica pentru gabaritul meu si cam si scartia putin cum eu ma tot foiam de pe o parte pe alta. Dar cea mai mare surpriza a fost ca n-am mai putut de cald.
Asta a fost primul an in care s-a renuntat la repartotoarele de caldura de pe calorifere si cum caldura e acum in sistem pausal, duduie calorifere de caldura evident. Stiind ca apartamentul lu tata e mai racoros, plus ca am uitat de reintroducerea pausalului am avut impresia ca va fi ca intotdeauna: mai racoare. Si nu stiu de ce dar nici n-am luat in calcul ca eu sunt mai calduroasa acum si mi-am pus in bagaj o pijama nici subtire, dar nici groasa. Concluzia: n-am dormit deloc bine.
Eu nu am vrut sa plecam de acasa pe motiv ca nu avem masina inca si ca e greu cu burtica, dar sotul a insistat spunand ca poate e ultimul an in care mai mergem ca dupa aparitia lui bebe, o sa facem la casa noastra in 3. Plus ca mi-a facut pofta ca mancam cozonac, piftie, sarmale, etc. Dar din pacate am avut o mare dezamagire culinara, nu prea i-a iesit nimic la soacra-mea anul asta. Nici sotul nu a fost deloc incantat. Una peste alta, ne-am intors la noi acasa, tot cu trenul si cu o frumoasa intarziere intarziere de peste 30 min in conditiile in care in gara a avut intarziere 1h. M-am plictisit ingrozitor cu sotul asteptand 1h trenul intr-o gara noua, dar neincalzita. Traiasca CFR!
Dar nici nu va spun cat de bine am dormit in patul meu mare si confortabil.
De Revelion am mers eu cu sotul si celula la un botez, dar despre asta postul viitor.
Comentarii