Draga copilas, cred ca esti nerabdator sa afli ce s-a intamplat dupa ce am aflat ca existi. Ok, o sa-ti povestesc. Dupa noaptea nedormita, am inceput sa ne gandim ce avem de facut. Primul lucru pe care l-a facut tati a fost sa faca doua poze testului de sarcina si am mers sa le dam vestea viitorilor tai nasi (care bazaiau de jumatate de an ca vor si ei un finut). Le-a aratat nu stiu ce poze ca pretext printre care le-a strecurat si pe cele cu testul. Prima reactie? Nicio reactie!!!
Au crezut ca e un pix! Apoi, dupa pupaturile si felicitarile de rigoare, am stat de vorba si uite-asa am luat legatura cu doamna doctor care te supravegheaza si care e o scumpa. Asa ca iata-ne peste o saptamana, pe 30 iulie, in drum spre Medgidia, cu inima in gat si cu tone de fluturi in stomac. Dupa ratacirea de rigoare prin spital, ca de nervii mei nu erau suficient de intinsi, am ajuns fata in fata cu doamna doctor si cu patul si ecograful. Nu vrei sa stii cum tremuram si cate zile a facut tati misto de mine (norocul lui ca a stat mai departe si nu am vazut in ce stare era). Apoi, ai aparut tu pe ecran, minune mica!!! Aveai aproape un centimetru si iti batea inimioara repede-repede. Si m-am topit!!! M-am indragostit! Momentul a fost magic! Abia astept a doua intalnire!
Comentarii