Eu și soțul meu eram căsătoriți de 8 ani. Nu am insistat niciodată în acești ani să concepem un bebeluș, dar dacă s-ar fi întâmplat am fi fost mai mult decât fericiți. Și am așteptat să se întâmple...însă în viața reală (cel puțin a noastră), nu se întâmplă ca în filme și minunea tot întârzia să apară. Am avut o tentativă de a începe ceva investigații mai amănunțite, însă planurile mi-au fost date peste cap de sosirea pandemiei. În primăvara anului 2022 mi-am luat inima în dinți și am apelat la un medic cu supraspecializare în infertilitate. Am intrat în cabinet fără prea multe speranțe și cu un mare gol în stomac provocat de emoții. Medicul, în urma ecografiei îmi explică faptul că stau foarte bine pentru vârsta mea (37 de ani), dar că ar fi o mică problemă, respectiv uter în formă de T, lucru care se poate corecta în urma unei histeroscopii. Apoi îmi indică o serie întreagă de analize, atât pentru mine cât și pentru soțul meu+două proceduri: verificarea permeabilității trompelor și histeroscopie. Am ieșit din cabinet cu și mai mari emoții decât am intrat, dar mi-am făcut curaj și am făcut pas cu pas tot ce mi-a recomandat medicul. Rezultatele analizelor au ieșit perfect (pentru vârsta mea :), la fel și permeabilitatea trompelor. A fost corectată și forma uterului și sfatul medicului a fost să mai încercăm 3-6 luni, dacă nu fertilizare in vitro. Deși sceptică am început să încercăm și să așteptăm să apară miracolul în viața noastă.
Comentarii