ANUNȚ IMPORTANT: Ne mutăm în casă nouă!
CITESTE AICI
Am descoperit destul de tarziu acest site,bine nu chiar asa tarziu,acum fiind in saptamana 22 de sarcina. Dar vreau sa scriu povestea mea aici ,ca aminitire,si cine stie peste ani sa o citeasca si fata mea. <3
Imi aduc si acum aminte peripetia cu varcela,fiind insarcinata atunci in 13 saptamani. De la inceputul sarcinii nu m-am simtit rau,nici greturi,nici mirosuri care nu le puteam rezista,sau cine stie ce imi mai povesteau alte gravidute. Bebelina mea mi-a facut si inca imi face zile linistite ,fara griji.
Tin minte ca m-am intors de la munca, am mancat si ma simteam un pic rau. Imi era foarte frig desi afara incepuse sa se incalzeasca,era inceputul lunii mai. Am zis ca ma intind,poate adorm putin si imi revin. Am dormit vreo doua ore iar cand m-am trezit nici sa ma dau jos din pat din cauza frisoanelor nu puteam. Sotul venise si el langa mine si ma dragalasea fiindu-mi rau. Temperatura nu depasea mai mult de 38,2. Am sunat medicul ginecolog care imi urmarea sarcina si imi spusese sa iau paracetamol si cam atat. Nici acel paracetamol nu am luat,ma gandeam la bebe sa nu-i fac vreun rau. Chiar ii spusesem sotului in ras ca poate am luat varicela. (domeniul in care lucrez sunt expusa sa zic asa la bolile copilariei,pe care eu nu le-am facut) . El ma tot facea nebuna si ca sa ma potolesc cu vorbele astea.
A doua zi de dimineata ma trezesc,ma duc la baie, si nu observ nimic,sincer eram prea adormita.Ajung in dormitor sa ma schimb sa plec la munca,noi avand la sifoner o oglinda mare. Cand ma uit,pe corp,fata si spate mici bubite rosii care ma mancau.Stiam.. stiam doar ca varicela este. Anunt angajatorul,anunt si ginecologul care ma bagase putin in sperieti,dar speram ca bebelina va fi bine. Doar doua zile m-am simtit mai rau,apoi cele 8 zile au trecut asa greu,stand doar in casa si atat.
Acum cand ma gandesc ,rad. Dar atunci nu imi venea sa rad deloc. Nu mai puteam suporta zilele stand in casa. Eu si bebelina suntem sanatoase si de abea asteptam,eu si tatii sa te vedem si sa te tinem in brate.
(Saptamana 22 si 1 zi)
Comentarii