Am revenit si noi cu amintirile din frumosul nostru jurnal. Aflarea vestii ca avem doua minuni a fost speciala, era 15 aprilie, tati n-a putut veni cu noi, a mers mami, am intrat in cabinet pentru a confirma minunea lui Dumnezeu si doctorita in timp ce facea ecografia, a inceput sa zambeasca, apoi a intors monitorul catre mine si m-a intrebat "ce vezi?", eu zis "2 puncte negre", si a spune "vezi orice om isi da seama, vom avea gemenasi!!!". Am inceput sa plang, lacrimile curgeau singure, intr-una, fara oprire, apoi ea a continuat ecografia spunandu-mi ca se vad decat saculetii york si peste 10 zile vom auzi si inimioarele. Apoi mi-a dat tratament si mi-a explicat ce e de facut in continuare. Am iesit plangand din cabinet, mama nu stia ce se intampla, am iesit afara si i-am aratat ecografia cu cele 2 puncte negre a inceput si ea sa planga, fara oprire.
Au urmat cateva momente de euforie, fericire, implinire, de constientizare vcare nu pot fi descrise in cuvinte. Nu am rezistat si l-am sunat pe tati, era la volan, vroiam sa-i spun decat ca sunt bine insa n-am putut si i-am spus, nu l-am auzit niciodata asa emotionat. Am mers acasa si in scurt timp a venit si el, m-am cuibarit in bratele lui pt minute bune in care constientizam amandoi ca Dumnezeu ne considera oameni puternici si ne-a inaintat o misiune minunata. Au urmat apoi zile in care am dat frumoasele vesti parintilor, fratilor, prietenilor. Viata a inceput sa aiba semn cu adevarat!
Comentarii