ANUNȚ IMPORTANT: Ne mutăm în casă nouă!
CITESTE AICI
In tot acest tavalug din primul trimestru al sarcinii am facut printre altele si mult asteptatele ecografii. Prima la 7 saptamani abia reuseam sa observam un punctulet mic pe ecran dar cu toate acestea bucuria era imensa cu toate ca nu eram la prima experienta de acet gen am retrait aceleasi emotii ca si la primul copil. La urmatoarea ecografie, cateva saptamani mai tarziu i-am vazut inimioara batand atat de repede, inca nu realizam ca in burtica mea e un bebe mic cat un bob de mazare, dar care in curand va creste mare si va deveni cea de-a 2 minune a familiei noastre. Dar cele mai asteptate momente au fost cele de la ecografiile din trimestrul doi la care a participat si tati, prima la 17 saptamani deja observam ca bebele nu mai arata ca un bob de mazare, incepea sa prinda contur si infatisare in burtica mea. Pana la aceasta ecografie decisiva pentru alfarea sexului bebelusului, noi, parintii dar si surioara mai mare am tot facut aprecieri si in principiu doream sa fie baietel viitorul nostru copil. Singura care nu prea imbratisa ideea unui baietel era fiica noastra de 6 ani care intotdeauna si-a dorit 2 surori gemene, acum renuntase doar la numarul lor, nu si la ideea unei bebeluse. Eu eram convinsa ca va fi baietel bebele asa cum la prima sarcina fusesem sigura ca e fetita si nu ma inselasem. De data asta insa feelingul meu a cam dat gres, bebele nostru era fetita, nu era foarte sigura nici dna. dr. pentru ca nu era asezata prea bine bebelusa. Am ramas un pic uimiti atat eu dar si tati ale carui sperante de a avea un baietel se naruisera pentru a doua oara :D Dupa ceva timp ne-am obisnuit cu ideea ca vom avea inca o fetita cu fustite si totul era super ok, dar mai speram ca totusi la ecografia 4d bebelusa va fi de fapt bebelus baietel. Si a venit ziua cu 4D, ne-am dus la Bucuresti, am asteptat frumos la cabinet eram amandoi terminati de emotii si am intrat la ecografie. Au fost niste clipe magice greu de descris atat pentru mine cat si pentru tati care urmarea pe un monitor aflat pe hol imaginile uimitoare cu bebelusa noastra. Era intr-un moment de relaxare si statea linistita nu se zbenguia ca alte dati, poate avea si ea emotii in fata "camerelor de fimat". La un moment dat a venit si vestea mult asteptata: e fetita. Am fost atat de emotionata incat mi-au dat lacrimile de fericire, o fetita perfect sanatoasa, buburuza noastra cea mica.
Comentarii