Mi-am amintit de prima intalnire cu victoras ,a fost minunat ...un bebelus micut si pangacios care isi striga mama pe care nu o vazuse inca deoarece in prima zi nu am reusit sa ne vedem si cauza ca sa nascut prin cezariana iar asistentele nu vroiau il aduca ...a fost o experienta destul de dureoasa ,nu operatia in sine ci faptul ca nu iti poti vedea bebelusul cand te trezesti ,simti ca ceva lipseste ,te simti pustie si singura cu cateva ore in urma te lovesta cu piciousele ii simteai fiecare miscare iar cand te trezesti din anestezie tot ce poti vedea sunt niste poze facute cu telefonul,trist si dureros dupa parerea mea.A doua zi mi-am adunat toate puterile si incercam sa ma ridic si sa reusesc sa ajung la copilasul meu ,m-am chinuit ingozitor cateva ore sa pot merge, ma durea tot copul dar pana la urma am reusit si am gasit un baietel frumos foc si micut,nici nu era nevoie sa imi spuna cineva care dintre bebelusi este copilul meu ca instincul ma dus direct la el. am plans,imi era teama sa il tin in brate nu cumva sa il ranesc ...am trait si retraiesc mereu acele sentimente divine,minunate care imi dau sens vieti <3
Comentarii