ANUNȚ IMPORTANT: Ne mutăm în casă nouă!
CITESTE AICI
Buna puiuuuut !!
Moama ce lenesa am fost... nu am mai scris in jurnal de vreo luna de zile :D. Dar exista o explicatie bebe!
Sa incep cu inceputul. Iti povesteam in ultima postare ca eram cam dezamagita ca urma sa nu te mai vad vreo 3 saptamani din cauza ca ni se anulase ultima programare la domnul doctor, dat fiind faptul ca a "reusit" sa-si rupa o mana. Booon, si cica ar fi urmat ca urmatoarea intalnire s-o avem abia la 22-23 saptamani cand aveam morfologia fetala :). Tare m-am mai inselat...
Acum iti voi spune cateva cuvinte despre bunica mea de pe mama - strabunicuta ta. O persoana cum rar ti-e dat sa intalnesti, o femeie micuta, slabuta, dar cu un suflet imens, care niciodata n-a dorit raul nimanui, prin curtea careia au copilarit in total vreo 15 nepoti. De mai bine de 15 ani a ramas singurica, tataia nostru s-a stins, iar de atunci a ramas ea, catelul, cateva gaini si cartile ei de rugaciune. S-a rugat neconditionat pentru fiecare dintre noi, iar poarta ei era mereu deschisa pentru noi, nepotii ei. Odata cu trecerea anilor sanatatea ei a devenit din ce in ce mai subreda, ultimul an l-a petrecut mai mult la noi acasa pentru ca bunica ta s-o poata ingriji mai bine, insa in data de 18 octombrie Doamne-Doamne a decis ca a suferit destul, si a luat-o la El.
Vestea m-a suparat, m-a deprimat destul de tare, dar totusi ne asteptam ca asta sa se intample. Eram constienti ca boala era ireversibila si ca avansa rapid. Am decis ca cel mai bine pentru tine ar fi sa nu merg sa o vad pana la inmormantare, stiam ca ma va afecta foarte tare pe mine si automat pe tine.
Pe 20 octombrie a avut loc inmormantarea, tati a reusit sa rezolve la serviciu pentru a putea ajunge cu mine la inmormantare, lucru care mi-a prins tare bine. SI-am plans, am plans, si iar am plans.... am suferit tare mult si chiar daca am incercat sa te protejez, sa nu las nimic sa te afecteze, iata ca nu am reusit.... Iar "rezultatul" s-a vazut in data de 24 octombrie cand am trecut prin cea mai mare sperietura de cand esti in burtica lui mami. SPER SA FIE SINGURA !
Asa ca dupa ce ti-am marturisit toate cele scrise mai sus, vreau sa imi cer iertare de la tine ca nu am reusit sa te protejez indeajuns, ca nu am reusit sa imi controlez sentimentele de suparare, si ca a trebuit sa ajungi tu sa ma anunti ca ai nevoie de mine si mai puternica de atat.
Despre aceasta sperietura iti voi povesti maine, cand voi scrie si ce am aflat in urma acestei sperieturi, si anume..... ce ascunzi intre picioare :D.
Mami si tati te pupacesc dulce dulce de tot!!! Somn dulce in burtica puisor, TE IUBIM !
Comentarii