Stiu ca e tarziu, e 1.30 noaptea, insa nu putem dormi. Toata ziua mami s-a gandit la cum va fi exact momentul nasterii si a fost cam nelinistita, stare pe care ti-a transmis-o si tie pentru ca nu ai stare, te misti incontinuu. Tati doarme asa de frumos de-mi vine sa-l trezesc sa stea putin cu noi si sa iti cante sa ne calmam, dar are treaba de dimineata asa ca il lasam sa se odihneasca.
Daca tot esti foarte jucaus, am sa-ti povestesc cum am simtit prima oara miscarile tale in burtica.
In prima faza nu am stiut exact ce simt, erau ca niste fluturasi foarte putin perceptibili in jurul buricului, insa usor usor ai prins putere si ai reusit sa ma saluti mai riguros. A fost o senzatie uimitoare si de fiecare data iti raspund printr-o mangaiere. La inceput tati era foarte trist pentru ca niciodata nu reusea sa puna mana la timp pentru a simti si el, insa acum ne oferi adevarate adevarate spectacole amandurora nu numai prin loviturile pe care le dai ci si prin formele pe care le ia burtica mea in functie de pozitionarea ta.
Desi primele miscari au fost de mica intesitate, cu trecerea timpului au crescut si nu au putut decat sa ma bucure, fiind semne clare ca te dezvolti sanatos si in parametri normali.
Sa stii ca mami simte chiar si cand sughiti pentru ca ai un ritm bine definit, cum ar fi lovituri usoare la 5-10 secunde, iar doamna doctor asa ne-a spus.
Atat pentru noaptea asta, trebuie sa mai si dormim si sa speram ca maine vom fi mai cumintei si vom astepta termenul pentru a merge si spital.
Comentarii