-
La inceputul totul parea neschimbat.. Nici nu realizam inca foarte bine ca sunt insarcinata pentru ca nu era nici o diferenta fata de acum o luna doua.. Asta a mai tinut inca vreo 2 saptamani.. Apoi au inceput starile.. Incepeam sa fiu foarte sensibila, sa plang din orice, sa ma enervez foarte repede si din nimicuri.. Dar mi-am dat seama repede ca ar trebui sa incep sa ma mai controlez.. Astea ca astea dar s-a dus pofta de mancare, a aparut greata, starile de voma.. Gateam mancarea mea preferata, imi era fooooarte foame, ne puneam la masa (eu si iubitul meu) cu gandul ca de data asta o sa pot manca si eu macar jumate portie.. Dar ma uitam la farfurie si imi venea sa vomit direct.. Destul de urate senzatiile astea.. Am inceput sa beau apa cu lamaie, sa manac multe iaurturi si fructe.. Mi-a recomandat si dna ginecolog niste vitamine si incetul cu incetul am inceput sa imi mai revin cat de cat.. Dar in acele momente gandul meu era ca da.. Uite acum chiar sunt insarcinata, nu e o gluma si nici nu e chiar asa roz cum credeam ca va fi sau cum pare din exterior, intotdeauna admiram femeile gravide si ma gandeam cat de frumoasa trebuie sa tie acea perioada.. Dar uite ca la mine nu a fost chiar asa frumos in prima perioada a sarcinii.. Dar cu siguranta va trece perioada asta cu starile astea de greata si voma si totul va fi bine si frumos cum credeam eu ca va fi.
Comentarii