Ca orice fata din lumea asta am avut vise,sperante......esecuri dar de fiecare data am mers mai departe cu fruntea sus aspirand la mai bine.Asa am facut si in momentul in care am decis ca este timpul sa avem un bebe,un pui al meu.....al lui.....al nostru(suna frumos nu?).Am decis ca vrem sa devenim parinti dar nu ne-a fost atat de usor cum credeam,in mintea mea suna foarte usor la inceput,dar cu timpul mi s-a dovedit ca nu este deloc asa,in aproape doi ani de incercari ,fara o luna,am avut parte doar teste cu o liniuta stinghera, de mult plans pe ascuns si de zile intregi pline de simptome doar ca erau false,eram insarcinata la cap.......m-am ridicat,m-am scuturat si am mers mai departe asa cum au facut multe prietene dragi mie
.Am renuntat la a face teste,la a ma gandi luna de luna pana in noienbrie cand am zis GATA ESTE TIMPUL MEU SA FIU MAMA,A VENIT VREMEA NOASTRA SA FIM PARINTI,fara sa ma mai intereseze ce fac cu locul de munca,fara sa mai am o farama de indoiala ca nu m-as putea descurca dar nu a fost asa,bebe nu a venit nici in acea luna.
In luna decembrie am visat ca eram insarcinata si in mintea mea,in visul meu erau doar baietei si speram sa ii fac sotului meu cel mai frumos cadou posibil de ziua lui.......spre sfarsitul lunii,prietenele dragi sufletului meu imi spuneau sa fac test dar reticenta de fel evitam sa intru in farmacie sa cumpar testul minune,imi era frica sa nu fiu iar dezamagita dar dupa ore discutii mi-am luat inima in dinti si am cumparat fara sa stie sotul o cutie cu doua teste(asa cum am facut de cele mai multe ori) si dimineata cum m-am trezit am facut primul test,nu stiu ce s-a intamplat dar cred ca nu am avut eu suficieta rabdare sa citesc testul si l-am aruncat inapoi in cutie resemnata...in mintea mea era iarasi doar un test negativ si atat iar dupa vreo doua ore m-am gandit sa ma mai uit inca o data la test si surpriza,la lumina mai puternica se zarea o liniuta firava.Mi-am anuntat prietenele imediat si mi-au spus sa fac o poza si sa vedem daca intradevar se vede ceva,iar ele chiar au vazut liniuta mea anemica......cu multa rabdare am asteptat sa mai treaca o zi si sa repet testul.Am asteptat pana pe 31 decembrie si dimineata am fugit la baie(tot pe ascuns) si l-am refacut ,mi-a aparut linia de control si dupa cateva secunde o minunata liniuta,bine pronuntata......eram fericita,entuziasmata si cu chef sa tip in gura mare minunea mea dar am tacut si au stiu doar minunatele mele prietene.Am asteptat pana seara,am impachetat testele intr-un superb cadou,am scris o scrisorica de la bebe pentru tati iar la 00:00 i-am facut supriza......a citit ,de fapt nu mai reusea sa termine de citit ca sa vada daca este adevarat si a desfacut cadoul cu testul pozitiv pe care il astepta si el de atata timp.....a fost fericirea suprema in acel moment.Am vrut sa nu spunem nimanui,sa asteptam testul beta,sa mai treaca ceva timp si apoi sa anuntam familia dar nu am reusit,in aceeasi noapte am sunat parintii si le-am dat marea veste ca vine barza cu mult asteptatul bebe.S-a lasat cu plansete de fericire,urari de bine,entuziasm si multa speranta pentru noi toti......o mica poveste care are continuare ce mi-a adus fericire si imi va aduce toata viata!
Comentarii