-
Zilele treceau, iar eu impartaseam vestea tuturor celor pe care ii cunosteam...fiecăruia, ii aratam poza cu cele 3 teste de sarcina pozitive. 🙈
Eu si sotul meu eram in culmea fericirii. Eram la inceput..ce puteam sa stim noi? 🤷♀️
Din cand in cand, eu, cel putin, cadeam in extrema cealalta : ,,oare ce o sa fac, cum o sa ma descurc cu bebe? " ,,,Oare cum o sa nasc? O sa rezist?" " Oare cum va fi sa fiu insarcinata? O sa am greturi? O sa vomit mult? " ,,Oare cum va fi viata noastra de cuplu? O sa ne indepartam sau ne vom apropia mai mult? " 🤦♀️
Toate intrebarile astea si multe altele nu imi dadeau pace uneori...Era o responsabilitate ce devenea din ce in ce mai mare si mai reala cu fiecare zi care trecea... Eu si sotul ne faceam planuri, dar el zicea ca inca mai este mult timp pana acolo...eu eram visatoare, îngrijorată , nerabdatoare si panicata totodata... traiam toate starile de mai multe ori pe zi... Treceam repede de la o stare la alta... nu mai eram nici macar timida, parca ma simteam mai curajoasa, aveam curajul sa fac lucruri pe care inainte nu le.as fi facut, aveam curajul sa ma impun acolo unde nu m.as fi impus inainte. Dar si de plans plangeam de la nimica toata, sau puneam totul la suflet, imi trecea supararea mai greu...
Comentarii