-
Îmi amintesc ca atunci când am făcut prima data testul TNS eram foarte entuziasmata știind ca o sa petrec 20 de minute auzind sunetul inimioare mici dinăuntrul meu. Totul a fost ca o învăluire de bucurie și de emoții care nu pot fi explicate în cuvine. Deși am mai trecut o data prin asta, de data asta era diferit, erau emoții puternice, sentimente de vinovăție pentru ca pe parcursul sarcinii nu am fost atât de implicata sa ii asigur micuțului ce creștea în mine tot ce avea nevoie, când îl auzeam eram fericita dar și conștiința îmi era încărcată... Imi amintesc ca mi a spus asistenta la sfârșitul testului ca ceva nu e prea ok ca inimioara lui bătea cam repede și atunci m-am trezit la realitate, mi-am dat seama de greșelile făcute în decursul sarcinii și am decis sa le îndrept pentru ca micuțul nu era vinovat cu nimic și nu merita ca eu sa am gânduri nepotrivite.
Comentarii