Cel mai mare dușman al meu în sarcină: fumul de țigară

Sursa de lacrimi nenumărate,

Problema mea cea mai amară,

Sursa viselor furate

Este fumul de țigară...

Nu sunt fumătoare,

Niciodată n-am fumat

Și nicidecum nu îmi place

Răul ce îmi poate face...

Dar să vă spun ce s-a-ntâmplat!

Țigara nu m-a iertat.

Dacă nu m-am dus la ea,

A venit ea cu ceva:

Grețuri, vomă, insomnii

De ești însărcinată... știi.

Și s-a îndrăgostit de mine,

Nu știu de ce nu se abține

Dar știu bine ce conține

Și știu cui îi aparține...

Soțul meu e fumător,

Dar se lasă încetișor...

Cu părinții lui noi stăm,

Îi iubim și-i respectăm.

Să locuim singuri luptăm,

Casa noastră proiectăm.

Revenind la sarcină, nimic mai extenuat,

Decât mirosul meu mult prea accentuat.

Cum locuiesc cu 4 fumători

Nicicând n-au fost  mai înspăimântători!

Numai țigara de o văd...  în mâna unui actor,

Respirația îmi opresc, doar așa, prevăzător.

Dar bine că fumul nu trece prin ecran,

Altfel nasul meu devenea eolian.

Și de loialitate pentru fum cuprinsă,

Mă trezesc la prima țigară aprinsă

La 5 dimineața dacă am noroc

Și sentimentul este reciproc...

Țigara loialitatea susține:

Mirosul de fum peste tot menține

Să îmi reamintească mereu

Că e alături de mine la greu...

Alături de ea, n-are cum să-mi fie bine

Altfel aș fi avut și eu griji mai puține...

Și grețurile mi-ar fi fost străine,

Orele de somn ar fi fost depline.

Ziua ce frumos dormeam

Tot răul îl evitam

Dacă fumu`-l colectam

Și afară îl uitam...

Pentru a-mi fi și mie bine

Soțul meu a discutat cu mine

Și a spus tuturor

Să fumeze în pridvor

Dar țigării nu-i convine

Să stea departe de mine

Așa că s-a mutat pe hol dezorientată

Și de SuperMirosul meu nu este uitată

Fumul de țigară spune „Hai să o vizităm”

Și eu plâng cu ușa închisă... și iar ne certăm.

De ar vrea și țigara să ne evităm

N-am mai avea ocazia să ne confruntăm.

Să acuz țigara pentru hărțuire?

Sau să-i dau medalie de disprețuire?

La stările de rău să fac dezvăluire?

Dați-mi o povățuire...

Lăsând gluma la o parte, sper din suflet tot mereu

Să-i fie bine lui bebe, protejat mereu, mereu.

Sper ca plămânii mei să protejeze

Cu orice preț, orice traseu

Minunea din pântecul meu.

            Soțul meu este fumător, cu promisiunea că se va lăsa de dragul copilului a cărei inimioară îmi bate în pântec și... locuim cu părinții lui. Încă nu am avut posibilitatea să ne construim o casă, și am căzut de comun acord cu părinții săi ( el fiind singur la părinți) că vom rămâne noi în această casă, construită special pentru el, iar părinții lui își vor construi ceva micuț, neavând nevoie de mai mult. Părinții lui sunt minunați, m-am atașat de întreaga lui familie și îi consider ca pe părinții mei. Îi iubesc și ador să îi văd fericiți. Însă odată cu sarcina, eu singura nefumătoare într-o casă de 4 fumători îmi face mult rău (am uitat să menționez că părinții lui îl ajută pe un prieten de familie să își construiască casă, oferindu-i o cameră în care să locuiască și este de asemenea, fumător).

       Când mirosul mi s-a accentuat, tot ce era frumos s-a năruit. Fumul de țigară îmi făcea greață și simțeam cum tot corpul meu se chinuie. Numai în prejma unei scrumiere, și mă simțeam învăluită într-un nor de fum. Hainele soțului meu au început să îmi facă greață, mirosul se impregna în păr, în piele.

           Nimeni nu a mai fumat într-un final în bucătărie, sufragerie, dormitoare. Însă pe holul de la una din ieșiri, unde se află centrala și inclusiv în baie, toată lumea continuă să fumeze. Acum este frig, și nimeni nu mai fumează cu geamul deschis. Îmi face teribil de rău acest lucru, pentru că fumul vine tot în casă. Nici nu știu când am dormit și eu o noapte întreagă. Bine, merg la baie de 5,7 ori noaptea. Dar nu asta este problema...

           Recomandarea mea este ca atunci când vă construiți o familie, să faceți tot posibilul să locuiți singuri. Oricât de buni ar fi oamenii alături de care locuiți, nu le veți putea spune vreodată să nu facă ceva. Este dreptul lor să facă ce vor în casa lor.

          Și recomand tuturor fumătorilor să evite să fumeze în preajma femeilor însărcinate. Este cel mai mare rău pe care îl pot face. Copilul nu mai primește destul oxigen în acele momente, efectiv îi furi oxigenul unui bebeluș și îi crești riscul de a muri.

          Sper din suflet ca plămânii mei să fie atât de puternici încât să protejeze minunea din pântecul meu. Cu orice preț. Cu toată dragostea.