La prima sarcina cu baietelul meu, acum 3 ani, a fost totul foarte usor. Nu am avut nicio secunda greata sau dureri. Tin minte ca in ultimul trimestru de sarcina ma trezeam noaptea cu carcei la picioare. In ultimele 2 luni am intrat in concediu de maternitate si fiind sfarsitul verii si o vreme superba afara faceam foarte des plimbari cu sotul meu, seara. A fost o perioada foarte linistita si fericita in care ne pregateam pentru momentul cand vom deveni parinti.
La sarcina curenta, cu fetita mea lucrurile nu au fost asa de roz. Nu pot sa ma plang, deoarece, multumesc lui Dumnezeu, suntem amandoua sanatoase si pare ca lucrurile vor ramane asa pana la final. Dar sarcina a fost mult mai grea. Am avut greturi in primele 4 luni, greturi care incepeau dimineata devreme si continuau pana puneam capul pe perna. Dupa aceasta perioada au inceput durerile. Dureri de burta, de spate dar mai ales de picioare. Erau multe momente in care deabiua ma puteam misca 2-3 pasi. Ingrozitor sentiment de neputinta. Mai ales in contextul in care trebuia sa ma ocup si de baietel. Sa ii ofer aceeasi atentie ca si inainte. De data aceasta am ales sa continui sa lucrez pana cand voi naste (cat de curand, am 38 de saptamani acum). Lucrez de acasa, in ultima luna mi-am scurtat si programul de lucru la 6 ore. Dar asta nu e neaparat mai bine. Faptul ca petrec atat de multe ore pe scaun imi da niste dureri ingrozitoare de spate si de picioare. Nici in parc nu mai rezist sa ma duc mai ales singura cu cel mic, nici la gradinita nu il mai duc decat daca ma duc cu masina.
Oricat de frumoasa este aceasta perioada, de magica, plina de binecuvantare, si de miscari in burtica, abia astept sa se termine. Stiu ca ce urmeaza dupa ce se va naste fetita va fi mai greu pe alocuri, mai ales pentru cel mic, dar macar voi putea sa ii acord atentia pe care o merita si sa iesim mult mai des sa ne jucam.
Comentarii