Bloguri

Jurnal de sarcina

Mica evadare

  • Nu, nu, sirena încă nu a ”evadat”! Doar mămica ei, evident, împreună cu tăticul, și-au zis că ”gata! E momentul să profităm de ultima aventură în doi!” și au evadat, pe când burtica avea doar 24 de săptămâni, pentru 10 zile în Viena. Au fost 10 zile pline de aventuri, pe care voi încerca să le ilustrez cât mai colorat, deși pe scurt, în paragrafele de mai jos.

     

    Arhiva foto a telefonului mă ajută un pic să rememorez itinerariul, astfel încât, dragă Emma, îți pot spune cu certitudine că prima și ultima zi au fost mai sărace în aventuri, acestea fiind zilele în care am călătorit între orașe – se pare că burticii i-a plăcut nespus zborul cu avionul și trenurile Vienei! Rememorez însă cu bucurie întâmpinarea gazdelor noastre, care mi-au improvizat în seara sosirii un tortuleț dintr-o bucată de prăjitură, având înfiptă în el o lumânare, pentru a putea să-mi pun o dorință cu ocazia aniversării mele (care fusese în ziua precedentă - căci, chiar dacă avusesem prieteni veniți în vizită cu această ocazie în weekend, nu organizasem și un moment al tortului cu lumânări).

     

    Primele două zile de vizită, fiind mai răcoroase și picând în weekend, am ales să facem activități mai puțin solicitante, astfel – în prima zi am avut parte de un tur ghidat al centrului orașului, alături de un ghid tare simpatic și glumeț, lait-motivul său fiind ”locuitorii Vienei sunt vestiți ca fiind grumpy și veșnic nemulțumiți”. Am mai aflat de la el, printre altele, că Austria se poate lăuda că a fost un imperiu, dar nu a câștigat niciodată un război. Seara am petrecut-o alături de gazde. A doua zi a fost rezervată câtorva muzee care nu intrau pe lista pass-ului (de care am beneficiat în următoarele 6 zile) – muzeul ceasurilor și cel al iluziilor (unde viitorul tătic a reușit, cu mare stil, să-și accidenteze nasul chiar cu camera foto/video, în încercarea de a obține o fotografie-iluzionistă mai funky prin săritură – l-am consolat mai târziu cu un burger king). Camera oglinzilor cred că a fost preferata mea. Iar mai pe seară am participat la un concert de muzică clasică (cu instrumente și repertoriu interpretat în stil original) în interiorul unei biserici.

     

    Următoarele zile am profitat, după cum am mai menționat, de avantajele utilizării unor pass-uri (care ne-au asigurat intrarea mai rapidă la unele obiective și în urma cărora am calculat o economie de cel puțin 100 de euro de fiecare). Am vizitat multe muzee, printre care: madame Tussauds, Palatele Schonbrunn, Muzeul de Tehnologie (ah, Emma, abia aștept să te duc și pe tine acolo!), muzeul de pictură Albertina, muzeul evreiesc, apartamentele, seturile de servit masa și comorile imperiale, muzeul Sissi, impresionanta bibliotecă națională... Am stat la rând cam o oră pentru a putea urmări antrenamentul vestiților cai lipițani, dar am recuperat prin petrecerea unei zile întregi în preajma animalelor, la Grădina Zoologică de lângă Schonbrunn (da, am văzut și un Panda leneș!). Ne-am dat, evident, cu multe trenulețe în miniatură (numite liliput), dar și cu autobuzul galben supra-etajat. Am urcat în turnul Deltei Dunării și ne-am dat în marea roată din parcul de distracții. Unde am tras și la țintă, iar mai târziu, am comandat un platou cu șnitzele – cele mai multe șnitzele pe care le-am văzut la un loc vreodată! (a trebuit să luăm și la pachet).  Și unde, după toate astea, tati a ”zburat” în interiorul unui cilindru uriaș, suflat de un ”vânt” care bătea cu 200 și ceva de km/h... (haha, a primit și diplomă pentru asta). Nu în ultimul rând, am avut parte și de o relaxantă plimbare cu vaporașul pe Dunăre...

     

    Am mai vizitat, extra, o biserică la interiorul căreia am descoperit niște globuri de sticlă imense, în care ne vedeam reflexiile. Iar în ultimele zile, cu gazdele plecate în propria lor vacanță, am fost dădacele animalelor casei, trei pisoi și un cățel imens (Fleur, care a vrut să muște un alergător, dar nu a reușit decât să mă rănească pe mine la un deget, în încercarea de a o opri)... Una dintre pisici, Ashry, era veterana casei – avea 18 ani împliniți și locuise în 4 state! Săraca, cred că a trecut fix o săptămână de când a murit...

     

    Înainte de a pleca de acasă, gazdele noastre ne-au lăsat un cadou și pentru tine, Emma. A fost prima dată când ți-am văzut numele scris și mi s-a părut că arată atât de bine! Fiind străini, evident că au scris ”Emma”, cu doi de m. Detaliu pe care ne-am hotărât să-l păstrăm J sper să-ți placă!

     

    Concluzie - am mers mult, am călătorit mult cu metroul, mi-am pierdut unul din carduri (noroc că era cel temporar) într-o mașinărie de vândut bilete, am vizitat multe locuri (și mai ales toalete - noroc că, de obicei, primeam prioritate, mulțumită ție, care te cuibăreai în burtica mea) și am făcut și mai multe poze pe care abia aștept să ți le arăt și ție, mică Emma. Cu siguranță, vom reveni într-o bună zi, de data asta în formulă de 3 (sau de 4... sau de 5, cine poate ști? :) )

     


Comentarii

0 comentarii

Comentarii Publice

Poti sa comentezi si anonim (vezi casuta la final dupa ce scrii mesajul)
 

Mesaje de la acelasi autor

  • Impresii despre Geanta Bebelușului

    La doar o săptămână de la finalizarea celor 10 articole care îmi dădeau dreptul de a solicita geanta bebelușului, iată că am și primit-o. În poză se regăsesc toate produsele pe care aceasta le conține...
  • Te simt. Te astept. Te iubesc

    Draga Emma Casiana,   Astazi s-au implinit 40 de saptamani - care sunt mai degraba 38 - de cand te-ai culcusit in burtica mea, de cand te port cu mine peste tot. De azi, numaratoarea nu mai est...
  • Zestrea handmade

    Draga mea Emma,   Ne vom cunoaște în curând și dincolo de culcușul cald și primitor (și un pic înghesuit) de care ai parte, dincolo de toate bătăile de inimă pe care le-ai asc...
  • Ne specializăm

      Pe lângă literatura scrisă pe care am studiat-o în timpul sarcinii, am ales să ”ne specializăm” și prin câteva cursuri, majoritatea gratuite, după cum veți vedea....
  • Cărți și alte lecturi

    Publicam fotografia de mai sus pe unul dintre grupurile de mămici pe care mi-am făcut veacul sarcina aceasta în urmă cu doar câteva luni. Să zicem că mă aflam cam pe la mijlocul acestei că...

Din aceeasi categorie...

  • Inca putin..

    Si iata ca am ajuns si la jumatatea drumului.. Cum este si vorba mult a fost putin mai e! La 20 de săptămâni greturile au trecut, a inceput sa se vada burtica din ce in ce mai mult(posibil sa fie si d...
  • Care este cel mai bun lucru în a fi însărcinată

    Care este cel mai bun lucru în a fi însărcinată? Hmm... o întrebare pe care cu siguranță și-o pun toate femeile.  Întotdeauna am crezut ca a fi însărcinată nu este...
  • Pupici pupici pupici

    Hormonii ma dau peste cap. Acum îmi iubesc tatăl copiilor mei, acum îmi vine sa il omor! Acum sunt melancolica, acum trista, acum iubesc viața... Insa tu, Sebastian, ca si Elisabete, sunteți totul pe...
  • Zile frumoase de toamnă

    Astăzi cu toții ca o familie am mers împreună in parc, ne-am întâlnit cu prieteni părinți, am fost la puțin shopping, ți-am luat primul sac de dormit/ păturică si apoi am păpat cu toții pt o ultima oa...
  • Teama in sarcina

    Da. 22 sapt. Jumatate. Cat de repede a trecut. Cat de repede va trece. Imi este teama. Incerc sa fiu puternica si optimista, dar mi este teama. Vreau sa nasc natural. Nu stiu de ce. Vad ca multe mamic...
  • Concediu de risc maternal

    Ma aflu la aproape jumatate drumul si asta tare ne bucura pe noi, viitorii parinti si pe cei din familie. A fost un drum greu cu multe peripetii, dar nici nu mai conteaza. Ce rost are sa va spun cate ...
  • Saptamana 21

    Salut bebelusa,         Am trecut de prima jumatate fara probleme. Burtica creste, te faci simtita mult mai bine. Saptamana viitoare ne vedem la ecograf, a trecut asa mult timp de...
  • Asteptarea care ne omoara...

    Draga noastra fetita, Daca ai simti macar 10% ce e in inimile noastre ai mai vrea sa vii pe lumea asta? Ai mai vrea sa ajungi langa noi, cand ne-ai vedea cat suntem de tematori pentru tine? Pe 25 se...
  • Miscari permanente

    La peste 30 de saptamani miscarile bebeluselor sunt foarte faine, nu deranjeaza aproape deloc si sunt senzatii unice. Ma bucur de ele, gandindu-ma ca poate alte femei isi doresc sa le simta si nu pot ...
  • Povești din sarcină

    Ajunsesem si la jumatatea drumului, in jur de 4 luni si jumatate si greturilor incepusera sa se rareasca....in sfârșit. In tot acest timp am visat numai mancare, orice fel, orice puteam manca inainte...