-
In timpul sarcinii am mers pe ideologii babisme si nu am prea cumpărat lucruri pentru noua membra a familiei, dar se apropia data nașterii și intram in panica deoarece noi nu aveam patutul.
Am tot cautat, citit recenzii, nimic nu ne multumea, mai ales ca nici nu știam unde o vom culca, cu noi în camera sau în alta camera.
Casa noastră e atat de ciudat compartimentata (casa batraneasca) încât nu ai loc sa mobilezi nici o camera cum trebuie.
În cele din urma am decis sa stea în camera noastră. Toate bune pana la măsurare...nimic nu părea sa fie pe măsură, dar cum tati era plin de inspirație artistica in perioada aceea, i-a făcut fetitei lui un pătuț...soc soc soc.
Nu o sa uit niciodată ziua în care l-am văzut, nu mi-a venit sa cred cat a muncit la el (in general soțul meu nu își bate capul prea mult ).
O chestie de 1m pe 1m, 3 laturi, fix ca un sertar...dar impodobit frumos cu paturici sa fie moale, dădea foarte foarte bine și chiar parea comod.
Ce pot spune...fetita l-a folosit cam o luna (a fost perfect pentru ca a dormit în pat cu noi dar fiind cu laterale nu am stat cu grija ca stalcim bebelina), dar de Black friday Dumnezeu si-a făcut mila de ea și ne-a apărut o reclama cu un pătuț normal si aproape pe măsură (puțin cam lat dar era altceva).
L-am păstrat sa il vadă și fata noastră, cum primul ei patut a fost un sertar. 🤣
Bebelino, la bătrânețe sa ai mila de noi și sa nu ne culci in pătuțuri improvizate cum am făcut noi cu tine. 🤣
Comentarii