De cand nu am mai scris am implinit chiar 25 de saptamani,suntem mari deja, am trecut de jumatatea drumului, arsurile sunt la ele acasa starea de beatitudine inca persista.Tin sa te anunt ca te-a simtit si tati de data asta. Intr-una din seri miscai foarte mult,ritmic, incat tati a perceput asta ca si cum ai canta la pian.Am ras amandoi ne-am minunat si am inteles ca esti cel mai important lucru din viata noastra.
Marti seara mergem la control.O noua ecografie.Vom afla cat mai cantaresti daca te-ai intors si cam ce activitati mai desfasori tu pe acolo. Intre timp asa cum spuneam anterior ma omoara arsurile si ceva dureri de spate dar sunt normale ambele asa ca no problem. Ce nu suport eu de dragul tau. Mi se pare o eternitate pana la nastere si nu stiu cum sa fac sa treaca mai repede ca sa te pot vedea in brate, ti-am mai spus-o de 1000 de ori dar ce sa fac asta simt.
Te iubesc sufletel iubit.
Comentarii