Buna mamici!
Pe parcursul sarcinii, am vazut multe postari legate de bebe si despre problemele cu care ma voi confrunta ulterior. Recunosc ca am citit multe si despre alaptare, foarte multe femei s-au confruntat cu dificultati in a alapta, dar nu le-am dat asa mare importanta. Ma gandeam ca daca bunicile si strabunicile noastre au reusit, fara prea multe informatii, nu poate fi asa de greu. In maternitate, in ziua a doua postpartum, m-am trezit cu sanii foarte tari si durerosi. Deja nu ma mai puteam odihni din cauza lor, doar simpla atingere imi provoca durere. Am ignorat problema, eram prea ocupata cu bebele mic. Spre seara, deja nu ma suportam durerile, asa ca am chemat o asistenta. Facusem furia laptelui si nici nu am realizat ( cunoasteam in teorie toate problemele cu care ma puteam confrunta, dar lipsa somnului si-a spus cuvantul). Doamna asistenta m-a ajutat cu masajul sanilor, m-a sfatuit sa ma "mulg" des, chiar daca nu iesea mai nimic si sa fac masaj sub dus fierbinte. Dupa 1-2 zile, lucrurile s-au linistit si usor usor sanii s-au detensionat. Problema a fost faptul ca bebelusul nu a golit suficient sanii, iar eu nu am avut timp sa scot surplusul cu pompa. La cateva zile dupa ce am ajuns acasa, au inceput sa apar ragadele si fisurile, aveam rani sangerande la nivelul sfarcurilor. Fiecare alaptat era foarte dureros, abia imi stapaneam lacrimile. Am chemat un consultat de alaptare acasa care mi-a aratat cum sa il atasez corect pe bebe la san si m-a indrumat ce comprese sa folosesc ca sa se vindece mai repede ranile. In aproximativ 1-2 saptamani am reusit sa scap si de ele. Dupa 1 luna de alaptat exclusiv, intr-o noapte la 2 dimineata l-am hranit pe bebe, iar la ora 4-5 m-am trezit si imi simteam sanii foarte tari. Ar fi trebuit sa ma mulg, dar eram atat de obosita incat am adormit. Mare greseala, am facut mastita, cu febra, frison, dureri, tot tacamul. Alta distractie..am continuat alaptarea , asta fiind si remediul, bebe trebuie pus cat mai des la san pentru a desfunda canalele galactofore blocate, desi credeam de mor, sincer! Asta este prima pare a povestii mele cu alaptarea, revin cu partea a doua in alta zi! Pana atunci, mamici, nu va descurajati! Este greu pentru unele dintre voi! Dar merita! Si daca este prea greu, nu este nimic gresit sa renuntati, copilul are nevoie de o mama odihnita si sanatoasa!
Va pup!
Comentarii