Bebe mic, mami si Andrei au asteptat seara lui Mos Nicolae cu nerabdare. Darurile de la batranul cu barba alba care furiseaza in ghetute dulciuri si jucarii e o bucurie nu doar pentru fratiorul tau ci si pt mami, pt ca imi trezeste amintiri placute, iar zambetul lui Andrei si bucuria de nedescris ma implineste.
Asteptam seara de ieri pt ca era inca un eveniment de marcat pana la sosirea lui tati acasa, langa noi. Mai sunt doar 2 saptamani si il strangem in brate. Dar nu am crezut vreodata ca saptamanile astea pot fii atat de grele din punct de vedere sufletesc iar reactia neasteptata a fratiorului tau Andrei de aseara mi-a smuls lacrimi pe care le stapaneam si asa cu greu. A plans...a plans cu suspine si repeta intr-una "Mi-e dor de tati"...asa fara vreun motiv anume, fara sa ii amintesc de tati sau sa aduc vorba. Nu am crezut ca ii poate simtii atat de mult lipsa...un copil inocent de 3 ani, un suflet nevinovat si sincer simte si riposteaza.
Poate ca energia asta care ne-o transmit sarbatorile din preajma Craciunului, trezesc in noi, fara sa vrem...regrete si simtim lipsa persoanelor atat de importante in viata noastra cu atat mai mult acum.
Dupa ce a vorbit cu tati...Andrei a incetat cu lacrimile...dar a adormit susupinand si repetand "Mi-e dor de tati". Dimineata, cadourile din cizmulite l-au mai inveselit putin: dulciurile si masinuta mult dorita Chuck care e acum prietenul lui...l-au facut sa uite pentru moment.
Imi doresc din suflet ca Dumnezeu sa ne aduca de Craciun pe toti trei impreuna in jurul bradutului, sanatosi, cu zambetul pe buze si tinandu-ne strans de mana. E cel mai frumos cadou pe care il putem primii de la batranul cu matie rosie. Mai e atat de putin...si totusi...atat de mult...
Hai Craciunule, hai!
Comentarii