ANUNȚ IMPORTANT: Ne mutăm în casă nouă!
CITESTE AICI
Bebe mic din burtica, astazi m-am gandit sa iti scriu pentru ati povestii cum s-au cunoscut mami si tati, cum a decurs povestea nostra de dragoste, in ce moment a aparut fratiorul tau Andrei si in ce moment vine vestea ca tu micutule o sa ne intregesti familia.
Eu si tati ne stim din totdeauna , pot sa spun, pentru ca locuiam pe aceeasi strada, eu fata cea mare a familiei de la nr. 1 si el baiatul cel mic de la nr. 10. :-) Cu toate astea, relatiile dintre noi practic nu existau pentru ca nici nu stiu daca macar ne salutam pe strada. Intre noi este o diferenta de varsta de 5 ani, eu eram un copil cu total alte preocupari fata de ale lui, el umbla in cercuri total diferite de ale mele cu prietenii care nu se intresectau in nici un fel.
Dar viata a facut in asa fel ca in anul 2006 sa ne facem noi prietenii care ne vizitau de acum des, mergeam impreuna in diverse locuri sau pur si simplu dadeam petreceri cu diferite ocazii. Printre noii prietenii era si el, baiatul care imi atrasese atentia intr-un fel, dar la care nu indrazneam sa ma uit sub nici o forma pentru ca era casatorit.
Cand am decis sa fim impreuna, tati deja decisese sa lase in urma o casnicie de 5 ani care nu mai mergea de ceva timp. Nu stiu ce a fost in capul meu sa accept sa ii fiu iubita la doar o saptamana dupa ce s-a produs ruptura. Era clar, ma indragostisem nebuneste de baiatul de pe strada mea :-P si desi eram mica, dupa parerea alor mei, (aveam doar 19 ani si eram la facultate) ,noi vroiam sa facem pasul cel mare.
La doar 1 an si ceva de cand eram unul pentru altul am decis sa locuim sub acelasi acoperis. Dupa alti doi ani ne-am casatorit legal si a aparut Andrei in viata nostra, copilul care ne-a unit mai mult.
Anul acesta am facut nunta si ne-am spus da si in fata lui Dumnezeu si cu o saptamana inainte vine si vestea ca in burtica mea creste un pui de om mic, mititel, semn al dragostei care ne tine impreuna.
Recunosc ca in decursul anilor au fost momente pline de bucurie dar si momente mai putin fericite, in care eram gata sa spun "Stop. Poate nu ne potrivim!". Dar cred ca ne-am mulat unul dupa altul si Dumnezeu a facut sa fim impreuna.
Ieri am implinit 7 ani de cand suntem impreuna pe acelasi drum in viata. Acum ma simt o femeie implinita si fericita. Am alaturi un barbat care stiu sigur ca ma iubeste si care imi arata asta, pe care il iubesc enorm de mult, sunt o mamica tanara de baietel minunat de 3 ani si port in pantec un sufletel care stiu ca ma va face si mai fericita si pe care il vom iubii enorm.
Viata are suisuri si cobarasuri, am invatat asta...dar daca ai langa tine pe cine trebuie lucrurile grele dispar mai usor. Am invatat ca in doi lupta e mai lina si ca tot ce conteaza in lumea asta e familia. Uneori in viata trebuie sa alegi, eu am lasat putin deoparte cariera si am ales familia si ma bucur ca a fost asa si daca ar fii sa aleg inca o data as face exact acelasi lucru pt ca ei, copilul meu si barbatul pe care il am alaturi sunt totul pentru mine in mometul de fata si nu as da pentru nimic in lume tot ce am acum.
Bebe mititel, asteptam cu drag si nerabdare venirea ta pe lume ca sa fim o familie fericita cu 4 membrii. Si eu si tati si Andrei, te iubim inca de pe acum!
Comentarii