Draga Bebelina,
In ultima postare, am mentionat la un moment dat despre visele, sperantele dar si temerile pe care noi(adica eu si tati) le avem pentru intalnirea cu tine.
Am decis, impreuna ce e drept, ca venirea pe lume a primului nostru copil sa fie putin amanata, sa putem avea un statut social si financiar stabil, sa avem casuta noastra, sa ne putem permite tot ce este mai bun pentru pruncii ce vor urma sa apara in viata noastra. Uneori ma gandesc ca si daca aveam un bebe la cateva luni de la nunta, tot am fi putut sa-l crestem frumos, eram mai tineri atunci, mai incostienti si poate nu ne-am fi facut atatea griji ca si acum. Dar in special...eram mai tineri... si poate aveam mai multa rabdare si curaj.
Ne gandim la modul in care aparitia ta ne va schimba existenta - adio iesiri in oras oricand dorim, intalniri cu prietenii, somn pana la pranz, mancat in oras atunci cand nu am chef sa intru in bucatarie sau facut curatenie doar sambata. Suntem constienti ca nu ne va fi usor, insa ne vom stradui sa fim la inaltime - la urma urmei si altii au copii, iar din moment ce au mai multi nu e chiar asa rau! Nu?
Sper sa fim niste parinti buni, sa avem asteptari realiste de la tine, sa nu exageram cu cerintele si in special sa reusim sa iti oferim o educatie lipsita de stereotipii. Speram sa te crestem frumos, sa ai o copilarie linistita de care sa iti amintesti cu drag toata viata si care sa fie un model pentru tine atunci cand vei fi mare si la randul tau vei avea copii. Ne dorim sa fii independenta, sa stii sa iti argumentezi deciziile, dar in special sa stii sa spui NU atunci cand situatia o impune. Si mai vrem sa iti fim cei mai buni prieteni, oamenii care te vor ajuta oricand neconditionat, fara sa te judece si unde vei gasi mereu un sfat sau o vorba buna.
Te vom iubi mult, draga noastra! Si ne vom face mereu griji daca deciziile noastre vor fi cele mai bune pentru tine, pana in momentul in care vei putea sa le iei singura. Pana atunci ne vom asigura ca vom face tot posibilul sa ai parte de tot cea ce noi consideram a fi mai bun pentru tine. Ne temem sa nu gresim, insa nu vom trai cu temeri, ci mai degraba cu speranta... speranta ca vom fi parinti buni si vom invata si noi sa gestionam provocarile meseriei cu norma intraga de parinte.
Te pupam, draga Bebelina!
Comentarii