Incarcat in Diverse - ## bebe #bucurie #emo?ii ##�nc?�nburtic?
787 vizualizariLa noi în familie, comunicarea si sprijinul reciproc sunt foarte importante. Nu stiu cum sunt alti viitori tatici, dar al nostru e unul foarte implicat. Trebuie sa recunosc ca pâna acum nu a avut curajul sa intre la controale cu mine sa o vada pe bebelina, ca îi e frica si nu vrea sa lesine. Nu e o rusine. În schimb, când ies de la medic, de cele mai multe ori a fost cu mine (rare au fost ocaziile când nu a avut cum sa plece de la munca) prima data ma întreaba: ce a zis medicul; cum suntem amândoua; când trebuie sa revin la control si în timp ce îi raspund la întrebari el îmi ia dosarul sa o vada în ecografii pe bebe. E cel mai frumos moment, atunci când îi vad sclipirea din ochi.
Mereu e atent la nevoile mele si ale bebelinei. Vorbesc în fiecare seara si îsi dau pupici, tati e cel care îi face si masajul de seara. Toate aceste mici gesturi poate pentru altcineva nu au atâta importanta, dar pentru mine înseamna enorm. Nu am sentimentul ca doar eu duc "greul", ci îl ducem împreuna. Suntem o echipa în orice situatie.
P. S: Acum zice ca nu o sa se atinga de bebelina pâna nu face vreo 2 luni, ca sa creasca si sa nu mai fie micuta (se teme ca o sa fie prea fragila sa o tina în brate), dar i-am promis ca o sa fie el cel care o sa zica: Pot sa o adorm eu de data asta? Pot sa îi fac si eu baita?
P. S: Deja o iubim pe bebelina si când o sa apara pe lume o sa ne împlineasca si o sa ne înveseleasca pâna si cea mai neagra zi.
Comentarii