-
Am auzit vocea medicului stiam ca totul e pregatit.. era ora 16 si i-a spus asistentei sa o pregateasca pe colega, într-un fel parca simteam ca vreau sa fiu prima, dar am zis ca e mai bine asa cum e. La 16: 25 am auzit deja urlet de copil mi se pare o minune ca in nici 25 de minutele de cand a intat colega in salon deja bebelus urla..nu stiu exact cat a mai durat cand asistenta a venit sa imi zica ca i-a zis doctorul sa ma pregateasca. Primul pas de care trebuia sa trec era sonda, care mi se pare super inconfortabila si aveam impresia ca o sa fac pe mine🙈😅 dupa care am luat bagajele si telefonul si am mers spre sala de operații. Inima imi era cat un purice..nu stiu daca mai reuseam sa ma mai gandesc la ceva. Incercam doar sa nu intru in panica. Cum am intrat in sala o asistenta mi-a luat telefonul si mi la pus pe un blat, bagajele au ramas într-un colt si mi-au zis sa ma urc pe masa. Toata lumea parea destul de degajata, relaxata doar eu parca eram dusa ca la taiere🙈. Sincer nici nu pot sa zic ca am mai realizat ce urmeaza, a inceput sa para tot o agitatie maxima. Anestezista ma pipaia la coloana, o asistenta imi baga branula, alta ma mai intreba ceva, vedeam alti doctori/asistente cum se spalau pe maini, isi imbracau halatul si manusile, il zaream si pe doctorul meu ca face acelas lucru, care era destul de degajat, imi zaream si telefonul blat. Dupa cateva minute o asistenta ma ajutat sa ma indoi pentru a mi se face epidurala, dupa care mi-au zis sa ma intind pe masa. Toata lumea sa comportat super dragut cu mine, nu simteam ca amortesc, parca un pic furnicaturi dar nu eram sigura, deja doctorul ma dadea cu betadina pe burta, ii ziceam ca eu simt tot ca ma zgarie, el sa amuzat spunându-mi ca eu simpt zgarieturi si nu mangaieri?😅, la un moment dat am simtit ca imi e rau, si anestezista repede a introdus o injectie in perfuzie, instant mi-am revenit.. ma simteam slabita..parca in transa.. cand mi sa zic ca minunea mea sa nascut era 17:20 si avea 2700 grame. BINE AI VENIT MINUNEA NOASTRA!
Comentarii