Deja la al doilea copil nu mai e mare socul din reactia prietenilor, stiau toti ca mai vrem unul si s-au bucurat pentru noi...pe de alta parte, socrii cam ciudatei ca si la primul copil, parca sunt singurii care nu se bucura cu adevarat. Data trecuta ziceau ca nu vor sa fie bunici, ca sunt prea tineri( peste 50ani ) si ar fi vrut ca copilul meu sa le zica mama si tata, ceea ce nu s-a intamplat ( la marile mele insistente si corectat de fiecare data ). Si acum puneau tot raul inainte de zici ca nu ne vom descurca, cu toate ca ne-am descurcat foarte bine singuri cu primul copil.
Pana la urma nu conteaza ce spun ceilalti, ca nu ii cresc ei ;)
Comentarii