Inca o minune in viata noastra

Dragi mamici, In sfarsit am aflat si sexul celui de-al doilea sufletel ce ne va lumina viata. Totul s-a petrecut printr-o intamplare nu tocmai placuta, dar sfarsitul a fost frumos. Merg la control, la 18 saptamani de sarcina, la doctorita pe care o alesesem (mentionez ca era primul consult). Ne mai vazusem o singura data, atunci cand am fost sa vad daca vrea sa ma ia sub observatie, nu mi-a facut nici un control, doar o mica discutie. Aveam pe atunci 12 saptamani de sarcina. In aceeasi zi facusem ecografia de trimestrul 1 si dublu test. Imi spune sa vin la un control la 18 saptamani, daca iese totul bine la dublu test. Se implinesc 18 saptamani de sarcina, ma prezint la cabinet la dansa, ii pun dosarul in fata si aud: abia acum vi la mine? Ti-a mai vazut cineva testul asta? (Toate astea, nu pe un ton prea placut, mai ales pentru o viitoare mamica.) Tu nu vezi ca ai risc de Down? Eu nu te primesc asa, cum sa stai pana acum? (Au mai urmat diverse comentarii care nu isi aveau rostul...) pana la urma, decide distinsa doamna, sa cheme un coleg mult mai tanar de-al ei, sa ma puna la ecograf sa vada daca copilul are vreo problema in acest sens. Vine domnul respectiv, se uita pe rezultatele analizelor, ii explica clar ca nu exosta nici um risc, ca ea nu a citit corect informatiile scrise. A inceput sa inmoaie si tonul, doamna doctor si a cerut totusi sa faca colegul dansei examenul ecografic. Domnul respectiv, foarte frumoas a vorbit si s-a comportat, a analizat bebelusul, a vazut ca totul este in ordine, apoi ma intreaba daca stiu sexul copilului. Evident ca nu il stiam si eram foarte curioasa. In mintea mea deja erau contradictii: mi-ar placea tot baiat, dar parca nici fata nu ar fi rau. In momentul in care mi-am dat acordul ca vreau sa cunosc sexul copilului, am si auzit: E BAIAT! Wow!!! Deja incepuse spectacolul de artificii in capul meu, nici nu imi mai pasa de faptul ca doctora bodoganea ceva pe langa mine. Asa ca neplacuta experienta din ziua respectiva, a avut un final fericit. Pentru cine se intreaba daca continui sa merg la doctora respectiva, aflati ca da. Stiu ca s-a purtat destul de urat, la faza cu sindromul, chiar daca ar fi fost asa, nu avea dreptul sa imi vorbeasca in felul respectiv; insa sper sa fie singura nemultumire in ceea ce o priveste. Am decis sa merg la dansa, deoarece la nasterea primului bebe, a fost singura care mi-a verificat dilatatia si nu am simtit-o,a avut mana usoara, cum se spune. Stiu ca e posibil sa nu o prind la nastere, pentru ca nu mai au voie sa vina de acasa, dar prea putin imi pasa, sper doar ca bebelusul ce se dezvolta in mine, sa fie sanatos! Sarcina usoara mamici!