Urmatorul consult la medic a fost al doilea cel mai emotionant: primul cand mi-a fost confirmata sarcina si ca totul decurge normal si bine iar al doilea pentru ca i-am auzit pentru prima data bataile inimii bebelusului. Reactia mea a fost sa incep sa plang. Plans de bucurie, de uimire, pentru ca nu imi venea sa cred ca se aude din mine, ca in mine este un sufletel mic care urmeaza sa vina pe lume sa ne umple inimile de bucurie si fericire.
Au urmat evenimente importante: aniversarea relatiei noastre (9ani) si ziua mea de nastere; de data aceasta evenimentele au fost sarbatorite in 3 si niciun cadou nu ma putea bucura mai tare decat cel pe care l-am primit deja, de la viata, bebe.
In primele luni am avut ceva stari de voma doar dimineata dupa ce ma spalam pe dinti dar doar senzatia si o singura data am reusit sa si vomit cand am baut frutti fresh de grapefruit (imi placea sa beau cate un pahar, mi se parea combinatia perfecta de acru cu amarui si dulce desi am simtit ca imi vine rau am continuat sa mai iau o gura ceea ce a produs starea de rau si am rabufnit pana sa mai ajung la baie). Detestam mersul la toaleta pe timpul noptii. Ma trezeam din somn de vreo 2/3 ori pe noapte sa fac treaba mica si imi strica tot somnul. In rest totul a decurs ok si a ramas sa astept pana la ecografia morfologica de trimestrul I sa vedem daca pana de sarbatori vom afla ce sex ca avea bebe.
Comentarii