-
Ma uit la tine acum si nu îmi vine sa cred ca ești aici.
Îmi aduc aminte cand am făcut testul de sarcina, eram sigura ca nu sunt însărcinată, dar aveam diverse stări care nu aveau sens. Primele tremurături de mâini cand am văzut cele 2 linii, cand i-am spus lui tati, cand am fost la medic.
Erai atât de mic, încât mi-a spus ca încă nu îți bate inimioara si sa vin peste 2 săptămâni, au fost cele mai lungi 2 săptămâni, in fiecare zi îmi doream sa fii acolo, sa exiști.
Când am fost din nou si mi-a pus inimioara ta sa o ascult, mi a spus ca ești bine, ca totul decurge bine, fiecare luna in care așteptam sa merg la ecograf, când îmi spunea medicul ca ești sănătos, ca totul este ok.
Când am aflat ca ești băiețel, când am ales cu tati numele tău, când ți-am simțit primele mișcări, primele lovituri, primele sughițuri.
Când te apropiai de termen si tot ce mi-am dorit este sa vii când ești pregătit ca noi te asteptam( deși nu ne așteptam sa vii exact la 38 de săptămâni).
Dar puiule, este perfect exact așa cum ai vrut tu si noi ne minunam de tine in fiecare secunda.
Fiecare detaliu pe care îl ai ne duce cu gândul la noi, forma degetelor, a nasului, ochilor…nu mi-am imaginat deloc cum vei arata, nu îmi puteam imagina, dar așteptam sa te cunosc.
Comentarii