Incarcat in Prima vizita la medic - # #jurnal de sarcina
679 vizualizariDragul meu,
In primul rand vreau sa-ti multumesc ca ai aparut in vietile noastre.Vreau sa stii ca ai doi parinti care te iubesc si se iubesc foarte mult.Ai fost conceput in luna ianuarie a acestui an.Eram in toiul pregatirilor pentru nunta noastra,nici nu ne gandeam ca ai putea sa-ti faci loc in burtica mea.Eram foarte preocupati cu organizarea nuntii,eram foarte stresati deoarece evenimentul a fost pe 24 mai si mai aveam foarte putin timp la dispozitie.Printre drumurile pe care le faceam la targurile de nunti si intalnirile cu diversi organizatori simteam o puternica stare de greata ,somnolemnta si nervozitate.Am crezut ca totul este din cauza organizarii si a presiunii timpului.Mai apoi am descoperit cu ajutorul unui test ca in burtica mea s-a cuibarit o sclipire de viata.Am mers apoi la prima ecografie,unde ni s-a confirmat existenta ta…erai un embrion de aproximativ 2 mm.Emotiile care m-au incercat au fost cele de uimire in prima faza,apoi de binecuvantare dumnezeiasca,apoi mi-am facut griji,insa tatal tau a stiut sa ma linisteasca si sa-mi dea siguranta de care aveam nevoie.Mai apoi,tot la prima ecografie ti-am auzit primele batai ale inimii si am inceput sa plang de bucurie.Chiar erai adevarat,o mica fiinta cat un bob de orez de mare.Din acea clipa am simtit ca te voi proteja si te voi iubi mai mult decat orice pe lumea asta.Simteam ca din acel moment viata mea a luat o noua intorsatura,un nou sens in care tu erai elemental principal.Cand am iesit din cabinet,mi-am dat seama ca toata viata am avut o singura temere si anume nasterea si durerile insuportabile despre care citisem sau auzisem.M-a cuprins un semntiment de frica puternica,insa in acelas timp eram fericita de existenta ta.Nu stiam daca vei fi fetita sau baietel,tot ce ne doream era sa fii sanatos.Zilele s-au scurs si printre zilele petrecute la munca si cu organizarea nuntii deveneam din ce in ce mai increzatoare in mine si in fortele mele ca te voi putea aduce cu bine pe lume.Mi se parea ca te simt miscandu-te in burtica mea desi ar fi fost imposibil…simteam ca si cum un fluture bate din aripi ritmat.Am inceput sa vorbesc cu tine si sa-ti cand melodia mea preferata.Mi te imaginam cum arati,cu cine vei semana,ce trasaturi vei lua de la noi?Oare vei fi inalt ca tati?Oare vei avea culoarea ochilor mei?Oare vei fi calm sau aprig?Oare suntem pregatiti pentru tine?Oare ne vom descurca?Oare iti vom putea oferi ce alti parinti ofera copiilor lor?Oare vom putea face din tine un bun crestin?
Cu drag,Mami
Comentarii