-
Mai avem aproximativ 2 luni si un pic....si ne vedem, omuletule!
Am trecut in perioada asta de pana acum prin toate trairile posibile si imposibile...
M-am bucurat ca un copil cand au iesit testele de sarcina pozitive...Ma uitam la betisoarele alea ciudate ca la cele mai mari realizari din viata mea. Desi nu ma simteam deloc insarcinata atunci, psihicul meu a fost invaluit brusc de schimbari majore si principalul sentiment a devenit nevoia de proteja o burtica aparant normala, ca toate burticile, despre care stiam doar eu si tatal tau cat este de speciala.
Fericirea a fost umbrita deseori de frica ca s-ar putea intampla ceva rau la un moment dat, ca lucrurile nu vor decurge asa cum trebuie...M-am temut ca te voi pierde, inca ma mai tem...
Adevarul este m-ai tinut pe ghimpi, Bumbucel, si continui sa o faci.
Zilele astea, de cand stau cam aproape numai in pat, am stat cu gandul numai la tine si cu ochii pe ce faci...Ai activitate intensa, te agiti si dai cu tot ce ai tu la indemana pe acolo prin burtica...Esti un adevarat luptator, cand lovesti, nu te incurci. Esti atat de mic eu atat de puternic incat nu-mi vine sa cred ca din singurul kilogram pe care il ai acum o sa te transformi, la un moment dat intr-un barbat adevarat...
Te las acum, iti caut covoras si stikere cu masinute pe net...suntem in pregatiri intense sa te primim! :)
Te iubesc, Bumbucel!?
Comentarii