-
17 saptamani...de cand esti cu mine...17 saptamani de cand nu mai sunt aproape nimic din ce eram inainte. Nu mai stiu cum ar fi sa nu fiu mama ta.
Cred ca urmeaza cea mai "la sentiment" insemnare din jurnal de pana acum.
De aproximativ 2 saptamani de cand am inceput sa iti simt miscarile in burtica mi-ai cutremurat lumea. S-a creeat un glob de sticla in care stam amandoi si unde e altfel decat a fost vreodata in lumea mea...
Seara, inainte sa adorm, te pandesc cu orele pana dai cate un semn de viata iar dimineata, cand ajung la birou, ma atentionezi ca esti acolo si ca esti centrul Universului meu...si ador fiecare moment in care iti faci simtita prezenta. Simt ca ceea ce am eu nu a mai avut nimeni vreodata si nici nu va mai avea nimeni.
Te iubesc intr-un fel in care nu am mai iubit pana acum. S-a format o parte a sufletului meu care nu exista inainte si am presimtirea ca ma va insoti de acum pana la sfarsitul zilelor.
Odata cu tine ma voi naste si eu, ca mama, o fiinta diferita de ceea ce eram pana acum. Ma transformi, ma tii in suspans...imi distragi gandurile de la tot...
Si imi fac atatea griji...Daca te-ar aduce o barza as mitui-o sa foloseasca cel mai confortabil cosulet, sa zboare cat mai lin si mai usor...
Te iubesc atat de tare, Bumbucel, incat simt ca o sa-mi plesneasca inima...?
Te astept...
Comentarii