Bloguri

Jurnal de sarcina

I-am auzit inimioara bătând

  • După câteva zile de când aflasem vestea că sunt însărcinată, începusem să mă obișnuiesc cu ideea. Eram tare fericită și foarte emoționată pentru tot ce urma. Le-am luat încet și mi-am făcut prima programare pentru confirmarea sarcinii...

    Intru temătoare pe ușa cabinetului, iar domnul doctor mă direcționează să mă întind pe pat.. Mă dezbrac și îmi face o ecografie transvaginală. A fost puțin dureros, dar a trecut repede. A îndreptat monitorul spre mine și, printre respirațiile mele sacadate, îmi spune că urmează să îi ascultăm inimioara. Priveam acel ghemotoc mic care nu semăna încă a omuleț.. A fost cel mai frumos sunet din viața mea... Am început să plâng de bucurie și de trăirea unei minuni. Sarcina era confirmată și totul era în parametrii. Simțeam că trăiesc un vis.

    Tot atunci, domnul doctor mi-a recomandat să merg la medicul de familie să mă ia în evidență, să cumpăr carnetul gravidei (e foarte important!) și să îmi fac analizele specifice prescrise de doctorul de familie. M-a programat la control peste 2-3 săptămâni, pentru a veni cu analizele și a reverifica dacă totul decurge normal. În prima parte a sarcinii, controalele au fost puțin mai dese.

    Mi-am făcut analizele și toate au ieșit bine, aveam doar deficit de vitamina D. Mi-a prescris medicul la următorul consult să iau ACIFOL (acid folic- ajută la dezvoltarea normală a tubului neural al bebelușului) și vitamina D.

    Zis și făcut, am fost o mămică ascultătoare. Cam atât îmi amintesc despre prima ecografie.. Pe data viitoare! :)


Comentarii

0 comentarii

Comentarii Publice

Poti sa comentezi si anonim (vezi casuta la final dupa ce scrii mesajul)
 

Mesaje de la acelasi autor

Din aceeasi categorie...