Sari la conținut

Sari la conținut


* * * * * 15 voturi

Am nascut. VBAC. Acasa


79 raspunsuri la acest subiect

#1
paulush

paulush

    Membru incepator

  • Membri
  • PunctPunct
  • 237 mesaje

Postat 31 august 2009 - 19:21

Pe masura ce trec saptamanile vad lucrurile mai clar. In primele doua luni dupa nastere nu a fost zi sa nu simt cum mi se radica parul pe mine de emotie gandindu-ma la cum a fost. In ultima luna am simtit cum am dat pagina, nu mai stiu in ce moment. Am trecut de etapa asta, pana si feciorul meu a crescut intr-atat incat uitandu-ma la el nu-l mai asociez atat de animal cu venirea pe lume.

Simt ca trebuie sa imi cer iertare de la toate inainte de a insira pe hartie ce vine, nu stiu de ce, mi se pare atat de intim ce vreau sa spun, ca povestea unei iubiri, ca o moarte, sau un divort, lucruri pe care nu i le povestesti aproape nimanui; de fapt sunteti o mana de fete, dar eu simt ca e asa de intim, incat pana si sora-mii ii cer iertare daca ranesc cu ceva, o expresie sau cine stie.

Pe de alta parte cica la o sezatoare de femei mereu vine un moment cand se vorbeste despre nasteri, e mai puternic decat noi. In ultimele luni eu insami am auzit destule, toate pasionante, acum o luna chiar mi se parea ca e esential pentru viata mea sa continui sa merg la povestile astea care se fac o data pe luna. Noroc ca am depasit faza. Am ascultat povesti de nasteri fulger, de nasteri lente, de transladari la spital, de detalii emotionante toate.

Barbata-miu zice ca nasterea a durat doua nopti si o zi, eu cred ca prima noapte a fost lejer, ne puneam in miscare. Moasa a venit duminica pe la 10-11. Moasa. Din trei cate puteau veni, a venit cea cu care ma simteam mai putin identificata. Comoda nu e cazul, ma simteam comoda cu toate trei. Zic moasa ca sa zic un cuvant, toate trei sunt tinere si fara copii ( la orarul de lucru pe care il au, mai mereu noaptea, cand fac copii cred ca isi iau un concediu lung). Ma simteam mai identificata cu una din ele, un pic mistica, la orice detaliu gasea o semnificatie transcedentala ( ex: bebelusii care stau in podalica stau asa fiindca mama lor e cu curul in sus, prematurii se nasc prematur caci mama alearga ca bezmetica, cei ce se nasc cu apa ca un glob in jurul capului sunt alesi, vezi napoleon, e simptomatic ca gravidele care nasc acasa lucreaza in procent mare in Educatie, cele care traiesc un VBAC au nasteri luuungi caci nasc si pe pruncul anterior, durerea se simte diferit in casa ta fata de spital, etc etc), ea a fost cea care ne-a zis ca ne pot accepta, undeva prin ianuarie, desi era plin. cu durerea ar fi multe de spus, eu nu am simtit in nici un moment ca vreau sa scap de durerea aia, ca nu mai pot de durere, durerea e perfect suportabila.nu am simtit in nici o clipa ca am nevoie de ceva ca sa scap dece traiesc, nici nu m-am gandit in vreo clipa ca ceva nu e in regula, totul era normal, asa cum e in majoritatea situatiilor. Cand ne-au zis ca da (noi nu eram deloc convinsi), am tusit ca nebuna timp de zece zile, cred ca am scos tot ce aveam pe suflet. Fizic ma simteam mai la indemana cu a treia, cea care n-a fost la nastere, in schimb am vazut-o dupa, toata prima saptamana, m-a ajutat sa fie ea. Pe de alta parte am avut un noroc chior ca n-a venit acasa la nastere ( sau poate si ea a simtit), caci lui Toni nu-i placea deloc de ea, o vedea prea dulce si aeriana. Aparentele inseala, cum am putut verifica eu insami.

A venit o andaluza mica, ochioasa si bruneta, argint viu, ca o boamba de dinamica si de organizata, activa si sistematica, pentru Toni si pentru mine ne-a prins tare bine. Cea mai noua in echipa, de fapt de aceea ne acceptasera, ca intrase ea. Dintre toate trei, mi se parea ca e cea care face asta nu neaparat din vocatie. Ce mai conta, nasteam eu, nu doctorita mea, moasa mea, anestezistul meu, sau boamba asta mica.
Jumate din provocarile de nastere termina in cezariana si de data asta, daca totul mergea bine, speram sa nu trebuiasca sa ma las pe mana celor 50%. pare paradoxal, dar am intrat in aventura asta convinsa ca cel mai sigur era sa nu mi se faca nimic care sa "ajute" procesul.
Cica nastem cand ne vine noua bine, alegem cumva momentul. Eu petreceam de la saptamana 38 zicandu-mi in sinea mea „ce zi perfecta pentru nascare”, acum stiu ca intrasem intr-un cerc tampit, ma incurcasem cu casa si cel mai important, nu ma puteam desprinde de fiica-mea. Trebuia s-o ducem la socri acasa, depinzand de cand venea momentul ( in toiul noptii nu am fi facut-o bineinteles), dar decisesem cu barbata-miu ca nu ne venea bine sa incercam sa explicam faza cu nasterea acasa rudelor. Alor lui li se umplea gura cu cuvantul „clinica”, sunt niste ipohondri de generatii, asta mai lipsea, sa trebuiasca sa ma dedic sa le dezgravez cipul. Alor mei nici nu venea vorba de asa ceva, iar sora-mii nu vroiam sa ii maresc presiunea, si-asa numai la asta se gandea.

Cred ca nu nasteam caci:

1. nu ma simteam la indemana la gandul ca fata doarme in alta parte decat acasa, nu msi dormise inainte fara noi. ( Toni imi zicea esti proasta, va dormi pana la 90 de ani toata viata ei o gramada de nopti, tu ocupa-te de problema ta, pentru o noapte in care trebuie sa-ti vezi de tine, de cate ori crezi ca mai nasti in viata?)
2. Mi-era groaza de ce ziceau socrii. Pana-n ziua de azi soacra-mea imi repeta ca am avut noroc, grrrrrrr, ca si cum norocul iti cade ca o balega din cer, uneori il mai si lucrezi norocul asta...noroc chior ar fi fost sa nasc eu in spital, ala da noroc. Socru-meu nu zice nimic dar cunosc abtinerea.
3. Sindromul cuibului era sa termine cu mine. Si la Ariadna m-a luat urat de tot, stergeam sertarele pe lateralele alea ascunse intre peretele dulapului si sertar, dar acum a fost groaznic, mai ales de cand am inceput sa ne organizam pentru acasa. Orice zi era perfecta sa nasc, dar perfectiunea dura 2 ore pana incepea iar sa se murdareasca toata casa. Spalam si stergeam si lustruiam si smotruiam totul ca o bezmetica, detalii de care mi-e si rusine. Pana intr-o zi cand mi-am zis ca o iau razna, m-am gandit asa : daca asa de aseptic vroiam totul, imi programez naibii chestia aia de care fug si gata, acolo nici o bacterie. M-am mai relaxat.

Am primit un ultimatum de la firma asta cu nascarea: vineri mi-au zis (sambata faceam 42 de saptamani) ca ele asteapta, dar ca de luni tre sa ma duc zilnic la spital pentru eco, monitor etc etc. M-am cacat pe mine de frica, sa trebuiasca sa explic tot, cata energie de consumat. Ne-au dat teme de facut, eu deja urcam si coboram zilnic de doua saptamani in Parcul Güell, saltand pe laterala fiecare treapta, urcand in goana (dupa posibilitatile mele) spre parc, un spectacol pentru japoneji. Vineri dimineata am facut un smotru monstru, Ariadna saraca a stat cocotata pe un maldar de carti citind ca un ingeras.

Sambata dimineata ma simt ciudat, m-am trezit cu un singur gand in cap: azi nu vreau sa citesc. Auzi tu, ca si cum lecturam tratate de specialitate. In fine, de citit nu, dar pe scris m-am pus: i-am scris lui barbata-miu ca e ora 7, ca daca ma vede ca nu-s prea lucida sa ma lase in apele mele, sa nu se agite cu programul de dimineata dar sa fie constant si in jurul orei 11 sa o duca pe fiica-sa acasa la ai lui.
Ce mi-era mai ciuda ca el dormea ca stanca, il durea in cot ca nu nasteam, imi tot zicea: Stai linistita ca nasti tu, e normal, multa lume naste dupa DPN, bine multa nu ca nu le mai lasa nimeni, dar tu relaxeaza-te. Nu stiu ce cucu ma-sii vorbeau la intalnirile alea de barbati, dar se relaxase ingrozitor in ultimele doua luni, imi tot repeta surazand tu poti, ai sa vezi ca o sa fie bine, si eu ramaneam masca, asta e barbata-miu ala care in ianuarie zicea ca asa ceva e de nebuni inconstienti? Pe deasupra la lucru seful lui ii spusese ca nevasta-sa a nascut la 42 de saptamani, mai avea un coleg a carui nevasta nastea acasa, eu ii ziceam tu nu vezi ca a trecut si Pastele, ti-ai luat concediu degeaba ca tot n-am nascut, in fine, rasu-plansu. Saptamana mare catolica a fost o minune, casa stralucea, barbatu acasa, temperatura ideala afara pentru mine (ploaie toata saptamana, radeam in hohote de bucurie prin casa) si eu nimic. Marti dupa Pastele catolic am sunat-o pe una din c
  • 1

#2
EllaX

EllaX

    Membru junior

  • Membri
  • PunctPunctPunct
  • 765 mesaje

Postat 31 august 2009 - 20:56

Paula, ai trait si ai scris ceva infiorator de frumos! Multumesc ca impartasesti cu noi povestea, eu o consider un cadou minunat! [flo]
Sa va traiasca fata si voinicul si sa va bucurati unii de altii!
  • 0

#3
Macrina

Macrina

    Membru junior

  • Membri
  • PunctPunctPunct
  • 761 mesaje

Postat 31 august 2009 - 22:25

Multumesc.[flo]
Uite ca am nascut de 3 ori, dar aceste senzatii minunate nu le-am simtit niciodata. Poate de frica. Felicitari[:)]

  • 0

#4
ciuf

ciuf

    Membru matur

  • Membri
  • PunctPunctPunctPunct
  • 1.763 mesaje

Postat 01 septembrie 2009 - 01:11

Superb scris!!! Cata fluiditate, cata emotie, ce descriere a nasterii!

Felicitari pentru o asa poveste, felicitari pentru o mama asa de curajoasa, felicitari pentru noul membru al familiei.

Mi s-a parut grozav sfarsitul, cu piata plina de frunze verzi. A inviat natura.



Ciuf, Luca (11.11.2003) si Eva Maria (21.04.2006)

Camera lui Luca/Finding Nemo si Camera Evei-Gradina cu flori vesele

Binecuvantarea




  • 0

#5
Otiliav

Otiliav

    Membru de baza

  • Membri
  • PunctPunctPunctPunctPunctPunct
  • 7.948 mesaje

Postat 01 septembrie 2009 - 01:56

Foarte frumoasa povestea. Ai retinut cu atata exactitate trairile din acele momente [asia]. Ai fost extrem de curajoasa. Felicitari!



Mami de [zana]Ana Maria(18.12.2004) si [copil]Elisa Andreea (09.12.2008) Doua gogosele sagetele

Pozele noastre



  • 0

#6
inais

inais

    Membru junior

  • Membri
  • PunctPunctPunct
  • 1.128 mesaje

Postat 01 septembrie 2009 - 02:46

Absolut demential descris totul! Ai talent, nu gluma! Si muuuuuult curaj!



Este intr-adevar o poveste intima. Multumesc ca ai impartasit-o pe acest forum. Recunosc ca titlul m-a atras..scurt, punctual, surprinzator! O perspectiva aparte asupra nasterii naturale...de citit pentru multe care isi programeaza, constient si fara recomandari medicale, nasterea prin cezariana.



Nici nu stiu pentru ce sa te felicit mai repede...pentru modul in care ai povestit, pentru curaj, pentru fiul tau...!



Felicitari pentru tot!



[flo]



mamica Iasminutei...adica [buburuza] lui mami si a lui tati
05.06...07...08 sau "Povestea Iasminutei"
Cat de maaaare sunt!!


  • 0

#7
szivarvany

szivarvany

    Membru VIP

  • Membri
  • PunctPunctPunctPunctPunctPunctPunct
  • 22.695 mesaje

Postat 01 septembrie 2009 - 11:40

[flo][flo][flo]

Absolut impresionant.

Felicitari pentru curaj [bis]



-------

Daria & felina fioroasa[zana] GIULIA(2004 08 16) & [buburuza] Sela

-------

Port in suflet povestea licuriciului Emma

"Stelele care cad nu pier,

Stelele care cad se duc pe un alt cer"


NU RAMANE INDIFERENT !

AJUTA-L PE BOGDAN SA VADA !

  • 0

#8
Ramonika

Ramonika

    Membru de baza

  • Membri
  • PunctPunctPunctPunctPunctPunct
  • 7.482 mesaje

Postat 01 septembrie 2009 - 12:09

mai rar vedem/auzim asa ceva. mai ales la noi in tara. felicitari! [flo]
ai talent la scris.
  • 0

#9
Bee

Bee

    Membru matur

  • Membri
  • PunctPunctPunctPunct
  • 1.939 mesaje

Postat 01 septembrie 2009 - 13:29

Sa fiti fericiti!
Asa cum ai putut sa descrii o experienta atat de intima si eu pot sa-ti spun ca te invidiez si te admir.

Ana Teodora (22.12.2005), Razvan Dimitrie (26.10.2007) si Petru Octavian (11.08.2009)
http://www.dropshots.com/dochia
  • 0

#10
karula

karula

    Membru matur

  • Membri
  • PunctPunctPunctPunct
  • 2.535 mesaje

Postat 01 septembrie 2009 - 18:49

Atat de lent, atat de fluid....
[flo]
  • 0




Intrebari Panica

  • Sunt însărcinata

    monalisssaaa_
    - Astăzi, 00:18

  • Apa

    Mamioananelis
    - Ieri, 23:51

  • Miscari fetale

    Aneflo
    - Ieri, 22:02

  • Dureri

    micky2019
    - Ieri, 21:08

  • Contractii

    t.blon1
    - Ieri, 19:39

Grupuri

  • Mamici din Vâlcea

    ela_vl1
    - iul 04 2017 18:24

  • Mamici pentru mamici

    icailoaie
    - apr 17 2014 09:07

  • Mămici,burtici departe de casă...

    Andreana
    - dec 04 2013 15:58

  • Parinti inteligenti, parinti fericiti !!!!

    mada27
    - nov 30 2013 23:00

  • Mamici, Burtici, Tatici din Vrancea

    Anda08
    - iul 11 2013 16:02

Bloguri

  • 35 săptămâni

    irina92
    - Ieri, 09:03

  • Bebe Yannis Ciprian

    Lacramioar
    - iun 16 2019 22:00

  • Bebe Yannis Ciprian

    Lacramioar
    - iun 16 2019 22:00

  • Minunatele mișcări simțite

    Luiza240793
    - iun 15 2019 12:48

  • Concedii

    NoemyB
    - iun 14 2019 22:09

Retete

  • Clatite sau pancakes cu nuca de cocos si fructe

    Anda08
    - mar 29 2019 12:13

  • Salata de bulgur cu creveti si conopida

    Anda08
    - ian 23 2019 11:29

  • Galette cu fructe de toamna

    Anda08
    - nov 06 2018 14:38

  • Clafoutis cu banane si curmale, fara zahar

    Anda08
    - sep 27 2018 10:23

  • Salata de cartofi Puttanesca

    Anda08
    - sep 17 2018 10:04