S-au terminat sărbatorile de iarnă. Din nou. Au venit, au plecat. Si o dată cu ele, au venit şi români plecaţi departe de casa lor pe alte meleaguri. Si acum îi găseşti pe la vamă, îmbarcaţi în maşini personale, în microbuse, la check-in in aeroporturi.
Mă uit la ei, oameni obişnuiţi. Încerc să le ghicesc gândurile din priviri. Au ceva în comun fără să spună nimic. Privirea fiecăruia ascunde un fel de resemnare comună. O formă de blazare. Fiecare ştie că trebuie să se întoarcă acolo unde a decis că trebuie să ajungă. Pentru o viaţă mai bună, pentru o şansă în plus. Mă doare un pic când nu văd bucurie. Nu au haine in bagaje. Au carnaţi, zacuscă, murături, şuncă si un singur răspuns:
- Ne mai aduce un pic aminte de România atunci când mâncăm.
Si unul câte unul se întorc înapoi… printre străini. Ce-ai făcut Românie cu copiii tai?