Sari la conținut

Sari la conținut


- - - - -

Nu stiu ce sa mai fac!


104 raspunsuri la acest subiect

#1
crisseis

crisseis

    Membru junior

  • Membri
  • PunctPunctPunct
  • 578 mesaje

Postat 12 noiembrie 2017 - 12:16

De un an de zile mi-am pierdut linistea. Nu mai pot sa dorm noptile, abia reusesc sa supravietuiesc la serviciu. Nu mai pot sa rad, nu vad nicio iesire din situatia in care sunt. Va rog, ajutati-ma cu un sfat!

Am mai scris pe forum. Despre mine si despre fiul meu. Acum despre el este vorba. Are in prezent 20 de ani. A fost un elev foarte bun la scoala. In liceu au inceput urme de dezinteres, insa a terminat onorabil, la un liceu de mate-info(cel mai bun din oras), cu 9,50 la bac. A aplicat sa plece in Anglia,  a fost acceptat, insa s-a razgandit, poate din cauza ca prietena lui inca nu terminase liceul(fata e in present clasa a XII-a), poate din alte motive, nu stiu. A dat admitere la Politehnica in oras, a intrat si…de aici au inceput marile  probleme.

De fapt problemele au inceput de la inceputul clasei a XII-a, cand am gasit in camera lui marihuana. Am crezut atunci ca a fost un episod izolat, insa povestea s-a repetat, dupa cum aveam sa-mi dau seama. La Politehnica zice ca nu i-a placut, nu-i place si…fiul meu a inceput sa nu mai mearga la cursuri, sa piarda noptile in anturaje dubioase, sa traiasca intr-o alta lume… Nu stiu daca va puteti inchipui sa nu-ti vina copilul acasa pana spre 3- 4 dimineata, aproape zilnic, sa stii ca doua zi are cursuri si el nu se duce, sa pleci la serviciu cu inima stransa ca-l lasi dormind, ca se scoala dupa pranz, ca nu stii daca se duce sau nu la scoala si o ia de la capat…

M-am framantat tot anul trecut in legatura cu consumul de marihuana, am discutat cu el, mi-a fost teama sa nu faca si trafic, in fine… El m-a asigurat ca nu face asa ceva si ca nici nu mai fumeaza asta.

In ianuarie si-a luat permisul. Si-a dorit   sa conduca, am platit scoala de soferi, am luat apoi o masina second hand ieftina(2000 euro) si a inceput sa conduca. Acelasi griji, dublate de faptul ca si conduce…Examenele au venit, insa fiul meu ma asigura ca, daca nu le ia, le mai poate da, etc…

Si a venit o noapte in mai, cand fiul meu nu a ajuns acasa pana dimineata la 6. L-am sunat toata noaptea, am presimtit ca ceva rau se intampla, oricum, nu puteam dormi de mult timp noptile, insa de data asta inevitabilul s-a intamplat.

Fiul meu s-a plimbat intr-o sambata noaptea, cu inca doi prieteni, cu masina, dupa ce a fumat marihuana si, pe deasupra avea  si in masina un pliculet. A fost oprit de politie,  dus la analize si apoi la politie, I s-a anulat permisul si i s-a intocmit dosar penal.

A venit dimineata acasa si mi-a spus si…am crezut ca pica cerul pe mine. Mi-am dorit sa mor in momentul acela pentru ca era prea greu de suportat… [:(]

Si ca sa fie si mai mult de-atat, a picat si anul la facultate.. asta am aflat la cateva zile dupa…adica am aflat ca situatia lui scolara era dezastruoasa si nu mai era nicio sansa sa treaca examenele, pentru ca lipsise de la cursuri. Ne-am certat foarte urat in acea seara, cu gandul sa nu mai vina acasa  si doar dupa insistente indelungate a revenit, in aceeasi seara inapoi.

 A lucrat peste vara, 2 luni la o firma IT, program de 4 ore platite. A trecut vara, s-a inscris din nou la facultate, de data asta cu taxa, tot anul I.  a zis ca va termina totusi aceasta facultate. Acum zice ca el si prietena lui s-au hotarat sa aplice din nou pt Anglia si sa plece impreuna. Procesul de aplicare e in curs. Si…a aparut o noua problema: daca sa mai continue sa mearga la cursuri sau sa se angajeze undeva, la 6 ore, pentru a-si strange bani de platit cazarea, etc in Anglia.

Eu nu m-am echilibrat nici pana acum dupa toata povestea, insa noua decizie m-a dat iarasi peste cap.

Dupa o perioada in care lucrurile mergeau cat de cat bine, in sensul ca am convenit sa se culce la  maxim 12 si sa mearga la cursuri, laboratoate, seminarii, acum nu stiu cum e mai bines a faca. Pe langa asta, parca de cand a horatat sa aplice, se joaca pe calculator noapte de noapte pana pe la 2-3 si a recunoscut ca a mai fumat marihuama de la cele intamplate in mai, de 2-3 ori.

In continuare sustine ca asta nu-i face rau, ca el nu se simte dezechilibrat in vreun fel, nici emotional , nici altfel.

Vineri am fost la un centru de prevenire, evalure si consiliere antidrug, din oras. Medical de acolo mi-a spus ca daca e major, vine doar daca vrea. L-am pacalit ca procurorul va trimite oricum o solicitare sa mearga sa urmeze un astfel de program si ca ar fi bine daca s-ar duce inainte sa vina cererea scrisa, nu stiu daca va merge, eu sper din suflet.

Pentru mine e un cosmar. As vrea macar sa va inchipuiti ce pot simti si gandi. Ma simt cea mai nenorocita mama. Am investit in acest copil. I-am crescut singura(cu ajutorul parintilor), am un serviciu greu, insa m-am ingrijit ca, atat el, cat si sora lui,  sa invete bine, sa fie echilibrati emotional, am petrecut timp cu ei, am fost la cursuri de parenting. Am fost la randul meu cadru didactic, deci nu se poate spune ca nu stiu ce presupune o educatie temeinica. Si, cu toate astea…realitatea e cu totul alta.

Sunt extrem de dezamagita, am sentimentul ca n-am facut ce trebuie, ca nu sunt o mama buna. Acest copil parca traieste pe alta lume…Prietena lui, cu care mai vorbesc fara ca el sa stie, zice ca nici pe ea n-o mai asculta, ca ea nu poate face mai mult, ca are propriile ei prioritati la scoala si nu poate sa-i poarte de grija si lui…  eu cred ca si ea se va satura la un moment dat si-si va vedea de drum…

La drept vorbind, nici nu-I pot cere unei persoane straine sa-mi schimbe fiul…asta trebuie sa vina de la el. Si nu vine…

Ce sa fac? Ce sa mai fac? La 20 de ani are dosar penal (probabil va fi o solutie de suspendare a executarii pedepsei, fiind prima data), dosarul e inca la Parchet,nu s-a dat o solutie,  a pierdut un an de facultate si in prezent nu stie daca sa-l repete  sau sa se angajeze.

Credeti-ma, mi-am facut atatea sperante cu el, ca fiecare parinte, am avut mari asteptari de la el, pentru ca  stiu e un baiat capabil, insa nu vrea niciun sfat de la mine si-mi zice intruna sa nu-i mai spun ce sa faca. Locuieste cu noi, insa nu prea vorbeste cu noi, uneori cu sora-sa. Si cand am ocazia sa vorbesc cu el imi spune sa-l las in pace ca nu vrea sa vorbeasca despre scoala si ce vrea sa faca in continuare…

Ma deranjeaza si ca e atat de fluctuant in deciziile lui..

Nu stiu ce sa mai fac, cum sa-l determin sa se trezeasca… si asta ma chinuie ingrozitor si simt ca mor cate putin in fiecare zi… [:(]

 

Mi-e foarte rusine sa postez aici aceasta situatie, insa asta e realitatea si nu stiu ce sa mai fac!

 

 


  • 0

#2
ioana

ioana

    Membru junior

  • Membri
  • PunctPunctPunct
  • 555 mesaje

Postat 12 noiembrie 2017 - 12:59

Buna, Cris! Ti-am mai citit postarile de-a lungul anilor, imi pare rau ca s-a ajuns aici.

 

Lucrez cu studentii si sunt mama a 2 copii, asadar empatizez cu tine si inteleg foarte bine prin ce treci.

O sa sune dur ce voi scrie aici, dar trebuie: pentru o persoana din afara problemei, care citeste obiectiv postarea ta, nu este o surpriza. Nu este surprinzator ca a abandonat facultatea, ca utilizeaza acele substante, ca nu comunica, ca nu are un drum al lui la 20 de ani.

 

De ce i-ai luat masina, de ce i-ai platit scoala de soferi, in contextul in care activitatile lui oricum iti provocau insomnii? Nu mai bine ii puneai conditii: intai te angajezi, lucrezi cu acte in regula cel putin 3 luni, apoi, daca angajatorii sunt multumiti si eu consider ca ti-ar creste sansele pe piata muncii, da, iti platesc scoala de soferi. Daca dovedesti ca esti serios si continui sa lucrezi inca un an, iti cumpar si masina.

 

Permis, masina, casa, masa, taxa la facultate, bani de iesit in oras. Serios? Pentru ce? Parca i-ai fi creat toate conditiile sa ajunga aici! Daca nu confirma o data, de doua ori, de 20 de ori, tu continui sa-l creditezi?

 

Vestea buna e ca nu e totul pierdut. 20 de ani inseamna inceputul vietii. Unii se maturizeaza mai tarziu, au o adolescenta prelungita si dificila, dar isi revin si merg pe drumul bun.

Voi raspunde punctual la intrebarile tale.

 

1. Sa aplice in Anglia. Mai poate? Are sanse? Nu il intreaba ce a facut intre timp, de la terminarea liceului? daca se afla ca a fost exmatriculat, sansele sunt nule, presupun. Chiar nu stiu care e procedura, Intereseaza-te, sa nu fie si asta tot o minciuna din partea lui.

 

2. Sa continue facultatea? NU. Nu acum. am vazut suficienti tineri ca el, exmatriculati dupa primul an, incercari de reinmatriculare (mai mult de gura parintilor), esec repetat. Nu este pregatit. Facultatea poate sa o faca si peste 5 ani, nu este nici o graba. Acum arunci banii in vant, el nu s-a schimbat prea mult fata de anul trecut.

 

3. Sa lucreze? DA. E cea mai buna varianta, din punctul meu de vedere. S-ar putea ca patronul, colegii de la job, atmosfera aceasta de seriozitate sa-l ajute/influenteze mult mai mult decat o poti face tu, ca mama. Sa-si ia si 2 slujbe, nu una. De ce 6 ore/zi, ce are de facut in restul timpului?

 

Stiu ca este greu, ca mama, sa fii dura cu propriul copil. Dar trebuie. Este spre binele lui. Insista sa mearga la centrul anti-drog. Sperie-l cu posibilitatea puscariei, ameninta-l, conditioneaza-l in toate felurile, dar e foarte important sa urmeze programele acelea. Acolo sunt oameni specializati, instruiti, stiu cum trebuie sa abordeze situatiile de genul acesta. Tu, ca mama, nu ai autoritatea si influenta necesare. Nu este o critica, este o realitate.

 

Daca vrei, scrie-mi un mesaj privat. Pot sa-ti dau exemple de fosti studenti aflati in situatii similare. Unele s-au terminat cu bine, altele nu.

 

Cu drag,

Ioana


  • 3

#3
r_ocsy

r_ocsy

    Membru senior

  • Membri
  • PunctPunctPunctPunctPunct
  • 3.812 mesaje

Postat 12 noiembrie 2017 - 13:00

Mda, nici eu nu stiu cam ce sfat sa iti dau . Am citit cu atentie subiectul tau , mi-a atras atentia o fraza : " insa a terminat onorabil, la un liceu de mate-info(cel mai bun din oras), cu 9,50 la bac." . Nu mai conteaza acum trecutul , dar nu stiu de ce am impresia ca poate ai cerut prea mult de la el , adica faptul ca a luat bacul cu 9,50 mi se pare fantastic, super bine si nicidecum onorabil, dupa mine onorabil era undeva intre 7 si 8. 

Faptul ca a fost nevoit sa repete anul , nu este atat de grav, mai rau ar fi sa urmeze o facultate fara sa ii faca placere, automat daca lucrezi intr-un domeniu care nu iti place poate sa genereze frustari. Eu as incerca sa aflu in primul rand ceea ce ii place cu adevarat si as incerca sa il sustin pe acest drum indiferent daca ceea ce ii place lui mie nu imi place. E greu intr-adevar, dar as prefera un copil fericit si sanatos decat unul depresiv , nefericit care apeleaza la marihuana pentru a-si gasi fericirea sau sa isi uite necazurile. 

In al doilea rand as incerca o terapie la un psiholog, poate in trecut s-a intamplat ceva si nu vrea sa povesteasca cu tine sau poate efectiv nu poate sa vorbeasca despre acest lucru. O persoana din exterior care nu acuza si asculta ar putea debloca posibilul conflic interior pe care s-ar putea sa il aiba. 

In rest nu stiu ce sa mai zic, ajuta-l sa isi gaseasca drumul sau in viata si sustine-l indiferent de directia luata. 

Mult succes !


  • 1

#4
Letitia1

Letitia1

    Membru VIP

  • Membri
  • PunctPunctPunctPunctPunctPunctPunct
  • 13.000 mesaje

Postat 12 noiembrie 2017 - 13:41

Crisseis treci prin coșmarul oricărui părinte! Îmi pare foarte rău! Un centru anti-drog (Rehab) ar fi primul pas, dar dacă el nu vrea nu știu cum îl poți duce acolo. Trebuie el sa vrea sa iasă din gaura neagră in care se afla, din cercul asta vicios. 


  • 0

#5
XIO

XIO

    Membru VIP

  • Membri
  • PunctPunctPunctPunctPunctPunctPunct
  • 17.067 mesaje

Postat 12 noiembrie 2017 - 14:08

Mie nu mi se pare nimic dramatic in situatia lui.

Nu e primul om care consuma marijuana, in Olanda e legala, in rest sunt multi care o consuma asa, de recreatie.

ca a  picat anul? si? nu e nici primul si nici ultimul. Nu e capatul pamantului.

Singurul lucru care e demn de o morala de zile mari e inidentul cu politia, nu te urci in masina la volan sau ca pasager dupa ce ai consumat alcool sau droguri, respectiv daca stii ca soferul a consumat asta.

 

in rest, dupa cum am spus, nimic dramatic, cred ca exagerezi putin gravitatea subiectului din cauza ca mai demult era ideea asta de rusine inradacinata undeva in creierul nostru.

 

 

Evident nu e placut ca a picat anul dar nici un motiv de a/ti smulge parul din cap si de a crede ca viata e gata.

Mariijuana fumau si prietenii mei, cred ca mai mult pt ca era cool. Si eu am de gand sa incerc, cand merg in Olanda. Intre timp prin toate tarile sunt adulti, asa ca tine care in weekend isi pun picioarele sus si fumeaza o tigara, ca sa se relaxeze.

 

Cred ca e gresit sa asterni totul in discutie ca si cum gata, si/a ratat viata si nu mai stii ce sa faci.

 

Nu trebuie sa faca o facultate, sunt si oameni care cara mobila sau aleg sa fie vanzatori sau sa isi desvhida o afacere.

Intrebarea e ce vrea el sa faca? Ce e mai bine pt viitorul lui, cum are mai multe sanse? Cu sau fara facultate?

Ii place facultatea la care e? Sau vrea sa faca altceva?

 

Referitor la consumul de marijuana, merita sa riste sa aiba dosare la politie si implicit sa aiba cateva bariere in viata sa din cauza asta?

Sau e mai bine sa o lase balta si sa fumeze cand face o excursie in tarile in care e legala?

 

Si nu in ultimul timp, anturajul e cel bun? sau prietenii lui il influentiaza si il trag in astfel de situatii dupa ei?

 

 

Am avut colegi la medicina care au picatul anul si tot au terminat, acum sunt medici specialisti.

Am un prieten care a facuut medicina doar pt ca asa voia mama lui, a picat fiecare an de vreo 2 ori, iar anul hotarator la fel, pana cand a reusit sa  spuna ca nu ii place facultatea asta si ca nu vrea sa faca asa ceva. A fost somer, a incercat inca 2 facultati tot la dorinta mamei si acum in sfarsit face ce ii place. E fericit, nu e un ratat, prost nu e, ba din contra.

iar facultatea e totusi ceva greu pt ca ajungi in momentul in care vezi ca nu mai e o gluma, ai o presiune pe umeri, ai colegii, anturajul, ispitele, examenele samd.


  • 1

#6
Collins20

Collins20

    Membru junior

  • Membri
  • PunctPunctPunct
  • 1.497 mesaje

Postat 12 noiembrie 2017 - 14:52

criss, ce greu trebuie sa fie .

 

Nu am sfaturi , am doar o sugestie , sa ai pe cineva de incredere in viata reala cu care sa discuti tot ce ai spus aici . E important sa nu treci singura prin asta , poate parintii , o sora sau cineva foarte apropiat .Uneori e atat de bine sa auzim solutii sau pareri de la cineva care vede situatia din exterior .

Si ..aminteste-ti ca mai ai un copil , care nu are nicio vina ca trecand prin acest cosmar nu observi uneori succesele si bucuriile ei .


  • 0

#7
andacos

andacos

    Membru VIP

  • Membri
  • PunctPunctPunctPunctPunctPunctPunct
  • 22.105 mesaje

Postat 12 noiembrie 2017 - 14:57

Cred ca itit este foarte greu,iti inteleg durerea ca mama,nu stiu ce sa-ti spun,nu am ce sfaturi sa-ti dau,iti doresc doar putere sa trecu peste asta.

 

Din afara,e usor sa spun ca nu e o tragedie ca fumeaza marijuana,din afara e usor sa spun ca nu e un capat d etara ca a pierdut un an,insa pentru tine care traiesti problemele astea,cred ca este foarte greu.

 

Cred ca totul depinde de el,de copil,tu nu cred ca poti face mai mult decit faci in momentul de fata.


  • 0

#8
XIO

XIO

    Membru VIP

  • Membri
  • PunctPunctPunctPunctPunctPunctPunct
  • 17.067 mesaje

Postat 12 noiembrie 2017 - 15:08

Adacos, totul depinde de pozitia pe care o adopti tu in fata acestor situatii.

Pt unii e o tragedie egala cu moartea ca fiul sau fiica vine cu media 8 acasa.

 

cred ca e important sa realizezi ca nu e nici o tragedie si nici un capat de tara. Pt ca de cele mai multe ori avem noi ideile proconcepute si de asta interpretam situatia cum o interpretam.

Cand vedem ca exista de fapt mai multe nuante si ca oamenii vad asta diferit, e un pas inainte.

 

Nu e ca si cum fiul ei e un criminal, moment in care toata lumea are acelasi verdict..

Nu, e un tanar care trece prin ce trec multi altii, situatii care sunt total departe de a fi intr/adevar o tragedie. Nu mi se pare nimic iesit din comun si nimic care sa ii strice viata.

Si nu stiu daca vor ajunge asa la un consens si la vreo solutie, daca lumea incepe sa planga cand citeste povestea asta, poveste cu care voi in tinerete nu ati avut de/a face, ca erau alte vremuri, dar intre timp s/au schimbat multe. Si pt mine era cva de domeniul fantasticului sa aud de copii care in clasele primare ramaneau corigenti!!!!!! sau care sa fie pedepsiti pt absente! Cred ca prima oara in viata am chiulit in liceu, si atunci deoarece plecase toata clasa.

dar prietena si vecina mea chiulea incat a fost la un pas de exmatriulare. Clasa noastra a avut intr/un an, de la 20 si ceva de ersoane, cred ca 1000 de absente sau 800. Nu mai stiu exact. Si eram totodata clasa cu cei mai multi premianti.

Desigur ca era o rusine pt parintii vecinei ca ea chiulea, facea sex cu cine prindea, bea alcool samd. s/a dus mahmura la capacitate in clasa a 8//a si a luat ota mai mare decat multi altii.

acum e mare IT ista, e mama, mai fumeaza din cand in cand, nu a fost nici un dezastru viata ei.

 

 

 

Nu cred ca o ajuta nici pe Crisseis sa dramatizam situatia chiar asa.


  • 1

#9
andacos

andacos

    Membru VIP

  • Membri
  • PunctPunctPunctPunctPunctPunctPunct
  • 22.105 mesaje

Postat 12 noiembrie 2017 - 15:10

Nu e vorba de a dramatiza,e o realitate.

 

Intr.un fel e situatia din afara si in alt fel cind o traiestu tu personal,ca mama,ca personaj principal.

 

Cum spuneam,din afara nu e o tragedie,insa nu asa as vedea daca si fii mio ar fuma marijuana.


  • 1

#10
Pepco

Pepco

    Membru matur

  • Membri
  • PunctPunctPunctPunct
  • 2.159 mesaje

Postat 12 noiembrie 2017 - 15:47

Mie nu mi se pare nimic dramatic in situatia lui.

 

pai tu nu ai copii inca si nici singura nu esti. sau am inteles gresit?

 

aici e o mama singura cu 2 copii, cu serviciu extenuant. extra responsabilitati, extra griji, extra pretentii de la ea, ca mama.

 

eu nici nu vreau sa stiu ca exista droguri, de nici un fel, darmite sa mai ajunga copilul meu sa guste asa ceva.


  • 3




Subiecte recente

  • Pisica in calduri plecata de acasa

    Arina21
    - Astăzi, 10:22

  • Renumitul evanghelist Billy Graham a plecat dintre noi.

    michelle-usa
    - Ieri, 23:21

  • Din cand in cand o carte, un scriitor - Ishiguro

    viviana
    - Ieri, 22:53

  • Test de sarcina

    Roxi26
    - Ieri, 21:01

  • Pojarul: Ce trebuie sa facem daca copilul a fost expus virusului?

    redactor
    - Ieri, 15:29

Intrebari Panica

  • Tsh marit

    BURADA
    - Astăzi, 10:50

  • Sarcina molara - anatomie patologică

    LupuCri
    - Astăzi, 09:19

  • Sangerari

    adinatimea
    - Ieri, 08:49

  • Mancare

    emieli2018
    - feb 20 2018 19:49

  • Somn agitat la bebe

    Ana Bucalau
    - feb 20 2018 16:04

Grupuri

  • Cataracta congenitală

    DanielaRa
    - dec 20 2017 17:09

  • Bebe cu probleme sold

    Dediut
    - nov 12 2015 16:14

  • Logopedie

    vorbestecorect
    - iul 11 2015 14:52

  • Copii cu Diabet

    RoxanaZoita
    - apr 22 2013 13:02

Retete

  • Nuggets din broccoli si quinoa

    Anda08
    - Astăzi, 09:38

  • Briose cu pere si nuci pecan

    Anda08
    - feb 20 2018 10:20

  • Brownies cu lamaie si nuca de cocos

    Anda08
    - feb 13 2018 12:50

  • Cupcakes cu sampanie si zmeura

    Anda08
    - feb 12 2018 13:14

  • Skordalia - mancarica greceasca aromata

    Anda08
    - feb 07 2018 10:22

Bloguri

  • Nerabdare

    nicoletaursulescu
    - Astăzi, 11:19

  • cum ii explici lui bebe 1 ca vine bebe 2

    Bookgirl
    - Ieri, 21:57

  • Ecografia de trim 3

    Ema2015
    - Ieri, 21:05

  • #sfaturi pt viitoarele mamici

    anca solo
    - Ieri, 19:57

  • O intalnire care m-a dezamagit

    GabrielaGrig
    - Ieri, 15:02